Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Potolire"1473 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
32 rezultate
CO

Catalin Oprea

AutorAtelier

nascut in Bucuresti, initial am pendulat intre cele 2 bunici ale mele, foarte simpatice in felul lor, una in Bucuresti, cealalta in Brasov, dupa care am urmat scoala 56, liceul mihai viteazul (cu accent pe l final), facultatea de automatica si chiar un master in afaceri comerciale. scriu poezii din clasa a patra. am scris poezii in principal din nevoia de a-mi potoli sentimentele de nebunie in dragoste, ratacirile, patimile.. poezia a fost pentru mine o cura, o dezintoxicare.. o rana sangeranda.

1 poezii, 0 proze

Corrado GovoniCG

Corrado Govoni

AutorClasic

Corrado Govoni (Tàmara (Copparo), 29 ottobre 1884 – Lido dei Pini (Anzio), 20 ottobre 1965) è stato un poeta italiano. Dopo una prima esperienza crepuscolare aderì al futurismo, staccandosene in seguito per tentare la prosa e il teatro. Govoni nacque a Tamara, una frazione del comune di Copparo, da una famiglia di agricoltori benestanti, e senza compiere studi regolari iniziò a lavorare nell'azienda familiare. Esordì giovanissimo, già nel 1903, pubblicando a sue spese due raccolte di versi intitolati Le fiale e Armonie in grigio et in silenzio, presso la casa editrice Lumachi di Firenze, nelle quali prevalgono i toni crepuscolari. Dopo la pubblicazione de Le fiale, si dedicò soprattutto all'attività di scrittore collaborando alle riviste Poesia, Lacerba, e Riviera Ligure diretta da Mario Novaro. Nel 1919 si era trasferito a Roma, dove, dopo la rivoluzione fascista, ottenne un impiego al Ministero della Cultura popolare. Per qualche anno fu vicedirettore della sezione del libro alla...

2 poezii, 0 proze

Potolire

de Stanica Ilie Viorel

când mi-a fost sete am găsit o fântână una care nu avea roată doar un lanţ legat de o bârnă de el atârna o găleată lanţul era ruginit fântâna era adâncă părea ca şi când nici apă n-ar fi avut dar am...

PoezieAtelier

potolirea furtunii

de Macovei Costel

poate mi-ai dat prea mult sau poate că nu știu ce-înseamnă multul trăind în colțu-acesta strâmt, am luat în brațe tot Pământul căci viitorul meu se-întâmplă acum. și aici. privesc în urmă, urme...

PoezieAtelier

tr/iluzii

de Miclăuș Silvestru

șerpii fulgerelor se văd bine noaptea nici urmă de potolire scap frâul imaginației o iapă neîmblânzită niciodată înșeuată îmi colindă fluturii grădina fără șoaptele vrunui cântec gazdă bună fiecare...

PoezieAtelier

constatare

de Ottilia Ardeleanu

meduze uleioase fac pluta în paharul cu apă după ce mi-am lăsat sideful pe buzele lui într-un sărut de potolire a setei cum binele adevărul dreptatea se decantează succesiv pentru dobândire...

PoezieAtelier

Sonet

de Elena Văcărescu

Ce năzuiesc în tine să aflu nu-i beție, Nici potolirea vreunui dor greu, nesăbuit. Vezi, mâna mea nu arde cand mâna ta o-mbie, Nici fruntea-mi nu-i fierbinte când gura ți-a simțit. Eu nu știu dacă...

PoezieClasic

Cel ce nu pleacă niciodată singur...

de Cristian Lisandru

Sorbind cu sete nestinsă din cănile pântecoase, călătorii dornici de potolirea poftei de drum își istorisesc unul altuia propriile experiențe trăite în timpul călătoriilor nesfârșite. Este seară cu...

ProzăAtelier

Beethoven meditând asupra sunetului

de ilorian paunoiu

Viețuirea într-un sunet este egală cu credința și putința de a viețui într-un sunet. Viețuirea se poate prelungi în funcție de credința nestrămutată în acea viețuire. Acolo te hrănești cu ecoul...

PoezieAtelier

Împărăteasă a toate ocrotește-ne!

de Maria Prochipiuc

în biserica din Vlaherne făptura cerului și a pământului ridică neîncetată rugăciune bucură-te! heruvimii și serafimii te proslăvesc Împărăteasă apostolii te preamăresc cu imnuri de veselie -...

PoezieAtelier

regis de aeternum : cartile vrajitorului

de aurelia chircu

U rgia care se abatuse peste oras avu o mai mica intensitate in zona unde se gasea pensiunea, dar tot le aminti chiriasilor mai tematori de cutremurele din lumea din afara. Aeternumul nu cunostea...

ProzăAtelier

Căprioara lui Labiș e acum \"mortua est\"

de razvan ducan

Căprioara lui Labiș e acum „mortua est” Nevoia de carne e acuma un lest. Nevoia tătălui lui de-a trage în biata făptură E potolirea esofagului între stomac și gură. Labiș a murit dar căprioara lui...

PoezieAtelier

furtuna trece. pămînt!

de Ștefan Petrea

furtuna zgîlțîie tiran fregata busola-i moartă, nu știi unde-i nordul și aspru panica străbate bordul un val de-o clipă puntea irigat-a. pe mare e cum zeii-și dau acordul dar potolirea e aproape gata...

PoezieAtelier

cod portocaliu

de Anisoara Iordache

canion al celor cu gânduri curate între capcanele cuvântului- inimă înclinată spre bună chibzuință crucișător al celor ce neîncetat veghează pe meterezele cuvântului- prevedere spre buna cugetare...

PoezieAtelier

întunericul

de Ottilia Ardeleanu

o capcană uriașă blindată miros greu metalic apocaliptic primejdia rigidizării sinelui spulberă orice liniște mă refugiez în sufletul tău mobil nevolatilizat îmi scriu pinul din caracterul meu...

PoezieAtelier

Timpuri și destine (Vol. 2)

de valeriu danalachi

La retragerea lui Valentino armonia domina salonul, locuința întreagă și mințile ”socialiste” istovite de incursiunile ”capitaliste”. Eu omoram zile în biblioteca, citind istoria Romei (O sută de ani...

ProzăAtelier

Zăpadă floare a aerului

de Ilarie Voronca

Floare a aerului zăpadă crești iedera visului în pleoapă răscolești lebăda glasului ca o spadă întoarce spre mâhnirea noastră fața ta albă tu tămăduiești rănile văzduhului florilor le pui un surâs ca...

PoezieClasic

toane

de Ottilia Ardeleanu

frunții mele îi vine să înnoreze îi trăsnește să cresteze fulgere lungi prin plămânii tristeții oarbe dar cât de tânără ochilor mei le vine să toarne cu găleata să înece singurătatea singurul animal...

PoezieAtelier

implozie

de Ligia Pârvulescu

și dacă totuși există ceva nedefinit învârtit în jurul degetelor ceva care ține întâmplările strâns lipite între ele ca pe niște copii speriați aerul tremură în pumn este acolo ceva mai mult decât...

Atelier

Indestructibila Iubire

de Cristian Petru Balan

Cele mai sfinte versuri s-au înălțat Iubirii, Căci orișiunde ele vor fi de bun augur. Sunt culmi de dor născute din toți vulcanii firii Când ochii sorb mistere din frumuseți din jur... Măreț botez de...

PoezieAtelier