"Politica românească" – 17739 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
TUTraian Calin Uba
- Absolvent al Facultății de Filologie (franceză-română) a Universității din București. - Din 1990 colaborează cu reportaje, anchete, investigații, interviuri, comentarii, analiză politică, eseuri (cu tematică creștină) publicate în cotidianele „România liberă”, „Dreptatea”, „Ziua”, săptămânalele „Expres”, „Expres magazin”, „Acum”, „Contrast”, „Baricada”, „Tinerama”, „22”, „Cuvântul”, „Cațavencu”, „Opinia studențească”, „Strict secret”, „Timpul”, lunarele „Puncte cardinale”, „Rost” și altele difuzate la postul de radio „Europa liberă”. - În presa literară colaborează la: “Literatorul” (poezie), “Viața românească” (poezie, proză, comentarii critice), “Euromuseum” (poezie, traduceri), “Vatra” (poezie), “Ardealul literar” (poezie), “Oglinda literară” (poezie), "Luceafarul" (poezie), "Convorbiri literare" (poezie), Radio România Cultural (poezie). - Autor al volumelor de versuri: „În acte, ești viu” - prezentare de Răzvan Codrescu (editura „Dharana”, București, 2001), „Tifla” (editura...
152 poezii, 0 proze
Wieseltier Leon
Leon Wieseltier (n. 1952, Brooklyn), absolvent al Universității Columbia din New York, a preferat unei cariere academice activitatea publicistică, devenind director literar la The New Republic, unul dintre cele mai vechi săptămânale din Statele Unite. În anii urm„tori, a construit în jurul său un adevărat mit: Leon Wieseltier este un jurnalist controversat, capricios, provocator, dar și un analist lucid și un eseist rafinat, cu preocupări multiple, de la politică, la filosofie și literatură. Dovadă, dincolo de mulțimea articolelor sale, studiile Nuclear War, Nuclear Peace (1983), Two Concepts of Secularism (1991), volumul de eseistică Against Identity (New York, 1996†; versiunea românească, Polirom, Iași, 1997), Îngrijirea volumului Lionel Trilling, The Moral Obligation to Be Intelligent (New York, 2000), proiectul tratatului Despre suspin, dar și monumentala operă Kaddish (New York, 1998).
0 poezii, 0 proze
MPMircea Popescu
1998 – secretar general de redactie “Revista de Sud-Vest”; 1998-1999 – redactor cotidianul “Concret” Drobeta Turnu Severin; 1999-2000 – redactor-sef subredactia Mehedinti a cotidianului “ORA” din Craiova; 1999-2000 – corespondent județul Mehedinti al cotidianului central “Jurnalul National”; 1999-2001 – redactor-sef adjunct al săptămânalului “Sudul Liber” din Drobeta Turnu Severin; 2001-2005 – redactor saptamânalul craiovean “CONFLICT”; Am mai publicat articole în urmatoarele publicatii: “Obiectiv mehedintean (Mehedinti), Editie Speciala de Oltenia (Craiova), Realitatea Româneasca. Între anii 1999-2002 am editat “Mehedintiul literar”, supliment literar-artistic al saptamânalului “Sudul Liber”, care a initiat si un concurs de creatie literara cu premii în bani si carti. Am publicat poezii, recenzii, eseuri, proza în publicatiile mehedintene. Din 2006 redactor-sef la revista “CAFENEAUA POLITICA SI LITERARA” din Drobeta Turnu Severin www.cafeneauapolitica.ro e-mail:...
1 poezii, 0 proze
OHOvidiu Hurduzeu
S-a născut în București la 12 iunie 1957 din tată bănățean și mamă moldoveancă, ambii părinți de profesie geologi. După absolvirea în 1981 a Facultății de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză-franceză a lucrat ca profesor la țară, în satul Vintileanca de lângă Mizil. În 1983 a devenit redactor la Editura Politică (actuala editură Humanitas) unde s-a ocupat cu traduceri din/în limba engleză. În 1988 părăsește definitiv România și se stabilește în SUA. * (Din "Istoria Literaturii Române Contemporane 1941-2000" de Alex Ștefănescu): "Este remarcat de SLAST (în 1982), de Viața Românească (în 1984), dar publicarea primei sale cărți se amână sine die. Ca aspirant la condiția de scriitor, stă multă vreme în anticamera întunecoasă în care stăteau, în deceniul nouă al secolului trecut, toți tinerii talentați, dornici să debuteze. În 1986 face un prim pas în această direcție, fiind prezent cu două povestiri în volumul colectiv Debut ’86, publicat de Editura Cartea Românească. În 1988 îi...
1 poezii, 0 proze
IIIon Iuga
Ion Iuga (10 ianuarie 1940, Saliștea de Sus, Maramureș-1994), poet român neomodernist. Opere * tăcerineprimite, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Almar, Editura Albatros, București, 1970 * Țara Fântânilor, Editura Eminescu, București, 1971 * Irosirea zăpezilor, Cartea Românească, București, 1974 * Cămașă patriei, Editura Albatros, București, 1975 * Din Marmația, Editura Eminescu, București, 1977 * Conștiința revoluționară, Editura Politică, București, 1979 (colaborare cu Andrei Sida) * Binecuvântata civilizație, Cartea Românească, București, 1980 * Casa poemelor, Cartea Românească, București, 1980 * Ieșire din vis, Editura Eminescu, București, 1982 * Fântâni pentru bronzul eroilor, Editura Militară, București, 1983 * Povara umbrei, Cartea Românească, București, 1987 * Cântece, Cartea Românească, București, 1989
2 poezii, 0 proze
VNVali Nițu
Absolvent al Facultății de Științe Juridice - Specializarea Drept și al Facultății de Științe Juridice Sociale și Politice - Specializarea Jurnalism - șef de promoție. Doctor Științe Economice - Management - Tema: Reengineering în media românească, masterat în Administrație Publică Europeană, profesor științe socio-umane. Realizator de talk-show-uri la televiziunea Columna. Editez și tipăresc o revistă culturală. Apare de 13 ani și se numește IMPACT Cultural, ca și societatea comercială pe care o conduc din 1992. Ziarul (revista) are 24 de pagini, format A3, coperți policromie. De 4 ani editez alte două reviste: Suplimentul Impact și Integrame Impact. Public in ziare și reviste din țară și străinătate: (Poezia-Iași, Vatra Veche-Tg. Mureș, Litere - Revista SST)etc , precum și în "Destine literare" din Canada,revistă a A.C.S.R., membru al A.C.S.R., vicepreședinte al Societății Scriitorilor Târgovișteni, membru al Academiei Internaționale "Mihai Eminescu", al Societății Culturale...
735 poezii, 0 proze
IRIon Heliade Rădulescu
Ion Heliade-Rădulescu - (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște - d. 27 aprilie 1872, București) a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă. După obiceiul și în spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învață limba greacă , înainte de a învăța să citească românește, din istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, în Moldova). În 1818, el devine elevul lui Gh. Lazăr, căruia îi va urma la conducerea școlii de la "Sf.Sava". Este membru activ al asociaților culturale din epocă: "Societatea Literară" (din 1827), "Societatea Filarmonică" (din 1833), întemeietor al presei din Țara Românească: Curierul Românesc (1829) și Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. În 1846, Heliade propune planul unei "biblioteci universale", menită sa înzestreze cultura noastră cu toate capodoperele literare,...
42 poezii, 0 proze
DFDinu Flămând
Dinu Flamand (n. 24 iunie 1947, Susenii Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud) este un poet, eseist și jurnalist francez, originar din România. Este de asemenea un traducător inspirat din literatura franceză, spaniolă, italiană și portugheză, precum și comentator politic al actualității în presa românească și în cea internațională. Este licențiat al Facultății de Filologie a Universiății „Babeș-Bolyai” din Cluj (1970). Membru întemeietor al cenaclului iar apoi al revistei Echinox. A lucrat in diverse redacții de ziare si reviste din București, între care Amfiteatru și Secolul 20. În anul 1971 a fost transferat disciplinar de la Centrala cartii pentru ca a refuzat sa participe la acțiunea de epurare ideologica a cărților (a făcut o prezentare favorabilă volumului de poezii Marea conjugare de Nina Cassian.[1] În anii 80 pleacă din țară și se refugiază în exil la Paris, de unde denunță, in presa scrisă și in emisiuni radiofonice, regimul de opresiune din România. Locuiește de atunci în...
18 poezii, 0 proze
APAlexandru Paleologu
Alexandru Paleologu (n. 14 martie 1919, București, d 2 septembrie 2005, București) a fost un scriitor, eseist și critic literar, diplomat și om politic român. Alexandru Paleologu în 2003Eseistul s-a format la școala lui Paul Zarifopol, căruia i-a și îngrijit mai multe antologii, fiind cunoscut mai ales prin volumul Bunul simț ca paradox. În antologia Spiritul și litera sunt adunate câteva dintre eseurile sale despre literatura română, precum Tema duelului la Camil Petrescu. Volumul Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu propune unica interpretare ezoterică din literatura critică românească a romanului Baltagul. -a născut într-o veche familie boierească care își are probabil originile în Imperiul Bizantin, familie care s-a mutat din Lesbos în Țările Române la începutul secolului al XVIII-lea (se pare că este descendentul ultimului împărat bizantin). Prin diverse înrudiri, Paleologu a fost descendent al marelui domnitor Constantin Brâncoveanu. Tatăl său a fost...
1 poezii, 0 proze
PGPetre Got
Petre Got (n. 20 septembrie 1937, Desești jud. Maramureș) este un poet și jurnalist român. Numele său este uneori scris sub forma Petre Gott. Părinții săi se numeau Gheorghe Got și Ioana (n. Sacalâș) și erau amândoi țărani. Gheorghe Got și Ioan Pop (văr primar dinspre mamă) au fost deținuți politici în perioada 1959–1962, respectiv 1958–1964, fapt care l-a adus pe tânărul Got la un pas de a fi exmatriculat din facultate. În 1962, Petre Got absolvă studiile de licență ale Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj. Debutează cu poeme în revista Familia (1966). Debutul editorial este reprezentat de volumul de poezii Cer înfrunzit (1969). Urmează colaborări la reviste literare precum: Familia, Tribuna, Luceafărul”, Steaua, România literară, Viața Românească, Ramuri, Convorbii literare etc. Poezia „Muntele” beneficiază de adaptarea muzicală în manieră hard rock a lui Dan Aldea, pentru grupul Sfinx. Piesa a fost lansată în 1975, pe discul Lume albă. Între anii 1974–2008 a...
4 poezii, 0 proze
Politica românească
de Manolache Liviu Sergiu
În politica măruntă Sau de mare anvergură, România se confruntă Și cu-a ”pumnului în gură”!
Mafia politică românească
de Costel Stancu
În Mafia ce ne-a-ncolțit, deviza-i una: nu văd, n-aud, dar de vorbit, vorbesc întruna!
Femei celebre din politica romanească
de Gârda Petru Ioan
Roberta Anastase, fostă Miss România și rotunjirea grosolană a numărului voturilor Ai să-nțelegi ”greșelile”-i profunde, Asupra carierei de te-apleci: Au propulsat-o numere rotunde, Ca nouăzeci,...
Nobel și politica românească
de Sorin Stoica
Trecuse cu greu prin clasele primare, chinuită de linii și bastonașe, de adunări savante până la zece și de memorarea notelor muzicale. În clasa a cincea a trebuit să i se pună meditator ca să nu...
Politica-i o cur… să (6 epigrame)
de Rodean Stefan-Cornel
Telenovelă în politica românească „D.A.” au spus și-au vrut să fie Poate, o căsătorie; Însă, după-atâția „Dă-i!”, E... amor cu năbădăi. Președintele-jucător Jucător polivalent, N-are niciun handicap,...
Băsexu și Kama Sutra politică
de Darie Ducan
De o vreme încoace, politica românească a devenit dintr-o treabă serioasă, o problemă de sexualitate. De ce? mă veți întreba cu fețele luminându-vi-se pervers la auzirea acestui cuvânt, sexualitate....
Organizarea politică a societății românești post-decembriste
de Claudiu Dobre
Evenimentele din decembrie 1989, infaptuite de masele populare ca raspuns civic la represiunea manifestatiilor de strada din Timisoara au coincis cu preluarea puterii de catre adeptii perestroikai si...
Acromatopsia in politica de azi
de Tristan Lasfar
In cele cateva randuri ce urmeaza, imi voi exercita unul din drepturile de care ma bucur ca cetatean al Romaniei si ca om liber. Este vorba de un drept prevazut atat in Conventia Europeana pentru...
Despre societatea românească
de FLOARE PETROV
Societatea reprezintă un ansamblu complex, sistemic, organic integrat, un ansamblu de relații între oameni indiferent de etnie, de cultură , de credință și spiritualitate. Nucleul de bază al...
Kosovo și jocul la câștig pentru România
de angela furtuna
Kosovo și jocul la câștig pentru România (pilde despre clasa politică românească înainte de summitul NATO 2008 de la București) În anii de după 1990, deși am așteptat minuni de la ei, politicienii...