"Poarta Luminii" – 20066 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
GGGeorge Gregorian
George Gregorian (pseudonim al lui George Ionescu Bruciu; 23 martie 1886, Sinaia, județul Prahova - 24 noiembrie 1962, București) este un poet. Fiu al lui Grigore Negrea Bruciu, profesor, Gregorian face parțial studiile liceale la Brăila și își va da foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, dar nu a absolvit-o. În 1910 a debutat cu versuri la „Convorbiri critice". A colaborat tot cu versuri și, sporadic, cu articole diverse la „Flacăra", „Rampa", „Contimporanul", „Mișcarea literară", „Calendarul", „Porunca vremii", „Universul" etc. O vreme a fost director la „Gazeta refugiaților" (1940-1942) și la „Rampa teatrală și cinematografică" (1941-1944). A mai folosit pseudonimele George Anonimu, Ionescu-Brăila, Ionescu-Filaret. Debutul editorial și-l face în 1921 cu volumul Poezii, urmat de Țării mele (1925), La poarta din urmă (1934), Săracă țară bogată (1936), Lumini de seară (1936), Două fete dintr-un neam (1941). A obținut câteva premii...
1 poezii, 0 proze
LSlucian sturzu
Străine Sub lespezi amintirile poartă povara clipelor neâmplinite Furtuni mocnind in fum de inerție Mergi mai departe lucian * Nascut in prima zi de scorpion undeva candva in judetul Bacau; Poezia - un alt fel de a respira. lucian sturzu-nastase euristics@yahoo.com
17 poezii, 0 proze
Mmaria
omul este cineva si nimeni isi poarta fata cusuta de cap si umbra lipita de picioare...
1 poezii, 0 proze
DJdana julei
Când îngerii tac și lumea se stinge în vid,timpul te poartă pe căi neștiute spre a te descoperi ...
47 poezii, 0 proze
COCatalina Odolean
Nascuta la Sibiu in anul 1984 imi urmez cararea vietzii ce-si poarta manta asupra mea. M-a binecuvantat cu mult talent si placere pentru artele placute auzului, ochilor si mintii. Traind o viatza minunata alaturi de prieteni, pe plaiurile romanesti am apucat sa simt sentimentul adevaratei prietenii, iubiri si mai ales dragoste fata de patrie. Acum ca sunt departe de patrie imi duc viata aici in America, dar cu promisiunea ca nu-mi voi uita niciodata radacinile!
4 poezii, 0 proze
Albu Denisa
Intr-o zi,intr-un moment de meditatie profunda, am auzit batai in poarta mintii mele...ce-ar fi daca ti-ai asterne pe hartie gandurile inaripate? sunt prea pline de speranta si de iubire ca sa nu le cunoasca si ceilalti...merita o incercare!...poate astfel o sa invete si ceilalti sa...primeasca si poate chiar sa daruiasca la randu-le...(luati aceste din urma cuvinte ca pe un indemn la creatie!)...eu asta vreau sa fac in continuare. si sper sa reusesc. pentru ca imi doresc sa renasc si sa fac sa renasca iubirea odata cu mine...
13 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
mihaela alexandra gherman
un porumbel purtat de ape care candva a cunoscut atingeri de ingeri si demoni...si care s-a pierdut acum in lacrima lasata in urma de marea durere din suflet..de marea iubire ce o poarta pretutindeni...cu aripi inegrite de furtuna...
1 poezii, 0 proze
SESerghei Esenin
Serghei Alexandrovici Esenin s-a născut la 3 octombrie 1895 într-o familie de țărani din satul Constantinovo (astăzi, acest sat, îi poarta numele, Esinino), din Rusia. A început să scrie poezii de la vârsta de nouă ani. Copilul minune al literaturii ruse, în 1912, s-a mutat la Moscova unde s-a întreținut muncind ca și corector la o tipografie. Un an mai târziu s-a înscris Universitatea de Stat din Moscova, unde a studiat un an și jumătate, ca student extern. În această perioadă scria poezii inspirate din folclorul rus și devine un apropiat al poeților Alexandr Blok, Serghei Gorodetsky, Nikolai Kliuev și Andrei Beli. În 1915, Serghei Esenin a publicat primul său volum de poezii, Radumița, urmat curând de “Slujbă pentru morți” (1916). Poeziile sale despre dragoste și despre viața simplă i-au adus un plus de popularitate la acea vreme. În 1916-1917, Serghei Esenin a fost înrolat în armată. Crezînd că revoluția Octombrie din 1917 va aduce o viață mai bună, a susținut-o pentru o perioadă...
95 poezii, 0 proze
Zou Difan
nascut la 5 mai 1917, in provincia Hubei, judetul Tianmen (in traducere Poarta cerului). A debutat in 1936 cu poemele narative Cei care fac sicrie si Oamenii lipsiti de aripi. Au urmat volumele La poarta cerului si fabrica de lemne. Studii universitare in filologie si economie. A tradus poezie universala, inclusiv romaneasca.
5 poezii, 0 proze
Poarta Luminii
de Ștefănescu Romeo-Nicolae
Poarta Luminii O poartă de lumină se deschide acum în fața ta. De vei păși, poate vei simți lumina rogvaivă sfântă, ca un filigran, ce te v-a binecuvânta. Să vrei să arunci orice amintire. Doar așa...
De vorba la poarta luminii
de Ra Nestiutul
Dimineata se arata atat de vesela si de plina de viata, incat imi venea sa strig de fericire, imi venea sa vorbesc cu pasarelele- sa le intreb daca soarele le face sa fie atat de vesele, sa le intreb...
armonie...bizara
de Diana Mitrut
Poarta luminii Primeste trupuri uitate de val. Albastrul nu se mai chinuie s-adune cerul, Albul e prea trist sa mai insemne ceva... Eu ma pregatesc asiduu pentru ieri. Cum? Nu stii? Se poarta pasul...
Vestea
de Ștefan Petrea
lacătul de pe Poarta Luminii se va deschide vom intra în Crăciun fiecare după păcate porcul mustește deja în oale cîrnații atîrnă de culme și culmea în post cîțiva muritori au prin a ciordi din ei și...
Magia cuvantului
de pop romeo
Vers cald am asezat la poarta luminii , sa-i fie sclipirea golasa , sa para izvor din sufletul dorului , cel cautat pe din urma luat , de dinafara , sa mistuie paralela lipsind emotie si sa-i fie asa...
Nu sunt decât partea văzută
de Nicolae N.Negulescu
Cine ești de mai păstrezi visul viu în poarta luminii Pământului? îmi întreabă Îngerimea trăirea înfrigurată înnoind la eternizare pe firul timpului Nu sunt decât partea văzută a zefirului cu mantie...
Ape vii, pulsând
de Mihaela Vlasin
Inima, Catedrală Iubirii Tron Harului Poartă Luminii, Aureolă a minții Ancoră pe adâncimi Sălaș al nădejdii Străjuit de psalmi și Smerite-nchinăciuni, Rug aprins de rugăciuni, Creuzet mântuirii Lăcaș...
sonată pentru lebăda albă
de Ioan Grigoraș
mă aplec peste toarta timpului ca picătura unui zar ce plânge în ceașca sorții și deschid poarta luminii cu ochii gândului ascuns sub voalul tăcerilor matinale am împrumutat din visul lui Botticelli...
Dresoarea...
de liviu gradinariu
Dresoarea... Ochii ce-mi parcelau trupul jucausele sperante muscate de sens destupatele-mi poluri sloite de vise aceste citite aduceri-aminte ascunse in betive cuvinte... acestea sunt moliile de la...
Jocul gândurilor aprinse
de Elena Toma
o pană ruptă din timpul rănit putrezită de zbor a devenit îmblânzitor de cuvinte flămândă de nemurire ar vrea să scrie despre ochii linși de priviri dar obosită stă înclinată pe strigătul din pagina...