"Plâns de frunză" – 17362 rezultate
0.02 secundeMeilisearchRalu Nantu
am o mie de vise si un dumnezeu care le pune in ordine am putin mai putin de douazecisicincideani am parul balai am un plans de copil n-am inca un copil am un barbat pe care il scriu si care ma scrie am multe de scris acum va iubesc
6 poezii, 0 proze
Ene Stefan
Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...
7 poezii, 0 proze
A.V.
Am deschis ochii spre lume într-o oarecare zi de luni. Desi m-am nascut cu acordul parinților, am plans în semn de protest fata de cruzimea cu care am fost "integrata" în respectabila societate. Am urmat scoala generala fara prea multe proteste și m-am trezit în liceu.Mi-am petrecut cei 4 ani de "liceana" visand și aspirand la titlul de studenta fara sa fac insa nimic concret pentru ca visul sa devina realitate. Am ajuns și studenta, am fost și absolventa și acum, ironia sortii, sunt salariata...Toata viata mea de pana acum s-a desfasurat cu acordul parintesc cu care am si intrat în viata. Spre mirarea mea înca traiesc, deci atat.
1 poezii, 0 proze
Dorina Ana Urcan
Ieri m-am născut, un mic rubin, din lacrimă de înger plâns, crescut-am zâmbet, sau suspin, și-n vis, adesea m-am ascuns. Azi, doi rubini la rându-mi cresc și-i spăl cu lacrimile-mi vii, din seva mea le dăruiesc puterea sfântă de-a iubi.
22 poezii, 0 proze
Teodora Rus
Ti-am plans intre degete cand m-ai modelat Si-un aur din sudoarea-ti mi-a dat botezul vietii... Am sufletul cu linisti de nastere de leat Si fulgere-ntre gene... sub roua diminetii!
1 poezii, 0 proze
diaconu valentin
sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!
2 poezii, 0 proze
Porumb Alexandru
"Organism pe baza de carbon, nascut iar nu facut." Muscelean mutat în capitală din 2008. Am studiat, am muncit, am cunoscut, am iubit, am plâns, am râs, am trăit. Detaliile sunt taifas.
9 poezii, 0 proze
Ligia Pârvulescu
Motor: sunt tinerr duamnă am / puță de om serios / îmi place veșnicia de la buric în jos (G. Azstalos) Texte publicate în revistele: Oglinda Literară 2007 Arcada 2008 24:ORE 2010 EgoPHobia 2011 Feed-Back 2011 Litere 2011 Familia 2011 Negru pe Alb 2014 Din întâmplare, ca orice se întâmplă :) ...iar din 2009 m-am întâmplat mai rar pe-aici. Când am început să-mi revin, m-am temut că-mi voi pierde integritatea mintală. Îmi amintesc că mama voia să-mi citească dintr-o carte pe care i-o cerusem eu, "Dincolo de planeta tăcerii", de C.S. Lewis, dar timp de două-trei nopți n-am lăsat-o să-mi citească. Până la urmă am acceptat și, după ce am ascultat-o ceva mai mult de o pagină, am izbucnit în plâns. Mama m-a întrebat de ce plâng. Fiindcă înțeleg, i-am zis. Apoi m-am întrebat dacă voi mai putea să scriu vreodată. (J.L. Borges) Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al timpurilor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu...
213 poezii, 0 proze
Tilita Radu
Viata mea e o poveste Ce continua zi de zi. O poveste fara sfarsit Ce continua la infinit. Stau si ma gandesc... Ce am fost si ce-am facut? Si imi dau seama... Un trecator intr'un film al vietii mut. Daca mi'a fost greu sau usor, Nimeni nu m'a intrebat Eu doar am incercat Si am continuat sa razbat. Nu am reusit de fiecare data, Uneori am plans, Alteori am zambit. Eu iti multumesc ca ai fost langa mine, Atunci cand mi'am dorit!
1 poezii, 0 proze
Plopeanu Petrache
Născut 1959. Facultatea de Istorie-Filozofie din cadrul Universității București. Doctorand la Școala Doctorală de Studii Literare și Culturale a Facultății de Limbi Străine, Universitatea București Profesor de istorie la Colegiul National "Al. Vlahuță" din Rm.Sărat În 2008: *Mire pe geamul oglinzii - poezie și poeme în proză, Editura Olimpus. *Istoria pentru nota 10, împreună cu Horia Oprea, Editura Olimpus. În 2009: *Blasfeminitate. Ideograme târzii - poezie, Editura Valman În 2010 *Bufonul cerșetorului - poezie, Editura Editgraph În 2011 *Balcoanele roșii. O istorie eroico-comico-erotică a comunismului, Editura Editgraph În 2012 *La apa Râmnicului am șezut, am plâns și m-am bucurat.41 de vise și 7 lumi, Editura Editgraph În 2013 *Sonete cu fete Morgane, Ed. Editgraph În 2014 *Arc peste timp. De la Școala de Băieți „Vasile Boerescu”, la Colegiul Național „Al. Vlahuță”, Rm. Sărat, Ed. Olimpus *Racovița. De la Zusidava geto-dacă la Uniunea Europeană, Ed. Contur...
231 poezii, 0 proze
Plâns de frunză
de Lidia Dondesi
Am regăsit poteca Pierdută între frunze, Ce-și povestesc tristețea Într-un foșnet dulce. Talpa nu se mai vede, În frunza cafenie, Ce-n foșnete ascuțite Își plâng durerea vie. Picioarele se-afundă În...
ofertă sorții, două anotimpuri la preț de trei
de slavu diana
încropesc un vis de iarnă prin fereastra imobilă și îmi plâng uscat de milă tot gândind la toamna asta toamna de ieri deja prea uitată plâns de copil cu sughiț o lacrimă-n barbă în echilibru precar o...
Plans de copil
de Corina
M-a intrebat frunza de ce plang eu plangeam, ea cadea... M-a intrebat steaua de ce plang eu plangeam, ea se stingea... M-a intrebat lacrima de ce plang eu plangeam, ea plangea... M-a intrebat viata...
Belșug
de George Bacovia
Culori și fum de toamnă, plâns de poet, Apa e rece, frunzele plouă - Vorbește încet, pășește încet, Că totul cade cu o jale nouă. Vinul, și mierea, și grâul tot Le-au strâns, pe grabă, cine-a...
Ca tine nu-s pe lumea asta două
de serghei esenin
Ca tine nu-s pe lumea asta două. În viața ta cu licăriri de stea, Nădejdea mea-i iar teafără și nouă Și se repetă tinerețea mea. Tu – vorba mea de busuioc măiastră, Pe veci ești scumpă sufletului...
Joc cu toamna
de andra badea mara
Ploaia rece ma-nfioara Cu deget de plans pe-obraz Si imi sterge un vis de vara cu o frunza de necaz Nostalgia ma doboara Dupa timpul ce-a trecut Ma gandesc - a cata oara? - La norocul meu pierdut. Cu...
Când m-am trezit eram tot în Patagonia
de Irimia Balescu
de Irimia Bălescu Þăranul, pe numele său adevărat Haralambie Licuriceanu, proaspăt eliberat din pușcărie, era, totuși, tatăl meu. De aceea luam aminte, cu ce îndemânare adusese din șopron trei baloți...
Te-ai dus de lângă noi măicuță dragă
de Mihail Buricea
Te-ai dus de lângă noi măicuță dragă în miezul unei ierni ne-ndurătoare te-ai dus în lumea veșnică si vagă spre care toți ne vom găsi cărare ai zăbovit un veac sub dalbe stele pe-acest pământ...
Cântece de peste Olt
de Grigore Alexandrescu
I Foaie verde aluniță, Aolică fa, leliță! Fire-a-ți pieptu-o grădiniță Și țâțele lubeniță Și gura o fântâniță, Măselele pietricele, Și buzele ghizdurele, Și limba o ciuturea, S-adăpi pe neica din ea,...
Nevroza de sfârșit de toamnă
de Alexandra Onofrei
Mușchii toamnei se atrofiaseră în jurul unei grămezi de scrum imense. Sălciile plângeau și trecătorii le ștergeau lacrimile. Nicio frunză nu mai zbura pe traiectoria propusă de vânt, ci se tolăneau...
