"Plângându-mi trecerea" – 4040 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
CEConsuella Efrim
Sunt un picur de roua pe geamul spalat de o ploaie divina. Mi-au crescut aripi doar ca aiba ce sa-mi taie. M-au lasat sa vad doar ca sa vad ce nu pot avea... si totusi... sunt o forta a naturii, salbatica si timida in anotimpuri de o diversitate socanta uneori; sunt visul unui barbat care refuza sa ma gaseasca, sunt mama perfecta a unui copil care inca ma asteapta plangand, sunt sotia unui barbat care nu va stii niciodata ce a pierdut si speranta intr-un pumn de soare strans cu forta unui taifun. Sunt un strop de roua amestecat barbar cu ploaia divina ce iti curge din cand in cand pe geam... si uneori in suflet...
44 poezii, 0 proze
DAdascalu alexandra
Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...
30 poezii, 0 proze
sturzu rodica
Sunt născută în 8 februarie 1963 într-un umil sătuc din Gorj. Mama a murit când aveam trei ani. M-a crescut bunica din partea mamei o perioada lungă de timp. Copilăria mea a fost frumoasă; tristă ca a oricărui copil orfan, dar frumoasă. Am studii medii, am publicat rar în ziarele locale poezie și proză, articole cu tentă socială. Îmi place mult să citesc, mai ales poezie românească, poezie pentru suflet. Sunt operată de inimă și pensionată pe caz de boală. Utilizez foarte greu calculatorul,sunt începătoare. Simt nevoia să-mi exprim gândurile, sentimentele,o parte din suflet. Sunt un om normal cu o viață banală, un om care vibrează la frumusețile și valorile acestui neam românesc. Citesc si recitesc plângând poeme pentru mama ale domnului Mircea Micu și simt că acele versuri sunt un balsam pentru suflet
12 poezii, 0 proze
IBilona braica
M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....
26 poezii, 0 proze
TGTudor Ioana Gabriela
Am petrecut atata timp plangand ... pana am reusit sa fac o sala de oameni sa planga gandindu-se cat de mult ma doare pe mine ...
18 poezii, 0 proze
DVdiaconu valentin
sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!
2 poezii, 0 proze
Nicolae - Claudiu Marinescu
Cine sunt? "Sunt sarpele cu aripi de porumbel si vulturul cu cap de hiena... Sunt omul trist ce zambeste si cel ce rade plangand"... alegeti-va de aici ceea ce va place. Sunt si bun si rau in acelasi timp, sunt si prost si destept, si cumpatat si nebun, si am curaj sa ma tem... Nu-s decat un om, ca voi... asa ca nu prea conteaza cine sunt eu, ci mult mai mult conteaza cine sunteti voi... si ce aveti de spus. Eu unul sunt dispus sa ascult... Totul e sa vreti sa incercati.
59 poezii, 0 proze
cralevici crina dora
mă plimb prin deșert...dacă voi găsi puțin apă voi spăla în ea fața sufletului. ce dacă nu sunt sigură că am suflet ?! îmi voi fărui unul plângând, chiar dacă lacrimile mele avide de apă vor usca și mai mult nisipul. voi desena pe el un cerc in care voi alerga până cand voi cadea in genunchi, apoi pe brânci, apoi voi cere iertare cercului ca voi fi fost nevoită sa îl tai în două prin existența mea.
1 poezii, 0 proze
HZHoria Zilieru
Horia Zilieru (n. 21 mai 1933, la Racovița, Argeș) este un poet și filolog român. A fost secretar responsabil de redacție la Iașiul literar. * Florile cornului tânăr: Versuri, Editura pentru Litreatură, 1961 (cu prefață de Otilia Cazimir) * Orfeu îndrăgostit, Editura pentru Literatură, 1966 * Alcor, Editura Tineretului, 1967 * Iarna erotică, Editura Tineretului, 1969 * Umbra paradisului. Elegii, Junimea, 1970 * Nunțile efemere, Junimea, 1972 * Orfeu plângând-o pe Eurydice, Albatros, 1973 * Cartea de copilprie, Junimea, 1974 * Astralia. Poeme de dragoste, Junimea, 1976 (copertă de Mihai Bujdei și fotografie de Vasile Blendea) * Fiul lui Eros și alte poezii, Junimea, 1978 (copertă de arh. Vasile Bujdei) * Oglinda de ceață, Cartea Românească, 1979 (copertă de C. Grigoriu) * Orfeon, Junimea, 1980 * Addenda la un fals tratat de iubire, Junimea, 1983 (postfață de Marian Popa) * Roza eternă, Cartea Românească, 1984 * Doamna mea, eternitatea, Junimea, 1987 * Fulgerul și cenușa. Poeme,...
5 poezii, 0 proze
Plângându-mi trecerea
de dasdsa
Ca ultima dorinta înainte de a-mi pierde sufletul, Eu m-as ruga la Cer, far\' sa stiu de-i vis sau realitate, Sa te mai simt aproape,sa îti mai vad macar o data chipul... Lacrimi dulci s-ar prelinge...
VIII
de Andrei Dobrowensky
36. părul despletit al ploilor într-o misterioasă gândire, sufletul strâns și mort îl mângâie văntul. șarpele peste obrazul meu își scrie drumurile și spre celălalt tărâm începem să ne rostogolim mai...
...si ne iarta noua...
de george lupascu
...și ne iartă nouă... După ce termină Liturghia și toate celelalte mărunte îndatoriri, pe care le avea ca păstor al sufletelor celor câteva sute de creștini din parohia sa, părintele Tupilici se...
Îți iubesc trecerea
de Tania Kub
Îți iubesc trecerea, fragilitatea, tăcerea și cuvântul... și dorința de-a mă iubi mereu... și nu-mi mai pasă că trec ca o frunză, când dragostea ta mă poartă pe brațe, ca pe-o regină... și mă...
Să gem, vă rog, dați-mi voie...
de Romulus Câmpan Maramureșanu
Tare greu mi-e să scriu. Dar și mai grea-mi e deciderea categoriei în care să-mi încadrez scrierea: prea de jale ca să rămână eseu filozofic, dar prea narat-filozofoasă ca să-i spun poem. Rămână dar...
Ce frumos am trăit!
de DOBRE IOANA
Mi-ascult uneori atent ecoul pașilor gândind că n-au obosit încă... În ei simt trecerea timpului și-mi regăsesc voința de stâncă. Bătăile inimii nu-mi sunt singuratice; îmi urmează pașii cadențat!...
Iubirea Este
de Aprodu ioana irina
M-am indrăgostit de... soțul meu. Iată o "declarație de dragoste" La care nu mă așteptam. Am crezut ca iubirea uitase de mine Și îmi vedeam liniștită de viața mea patetică Urmănd trecerea zilelor ca...
cândva oamenii n-au să mai simtă nimic
de Laichici Violeta Daniela
cândva oamenii n-au să mai simtă nimic nici măcar un anotimp nu are să-și mai facă loc în inima lor zilele au să treacă în galop de cai sălbatici nopțile n-au să mai împrăștie pe cer căutări stelare...
Nu-i așa ?
de Mahok Valeria
Nu-i așa? Nu-i așa, că de mi-aș pune sufletul în palma ta ca să-i citești holograma, așa cum ai pune o monedă în palma unui sărac ai înnebuni de fericire și darurile cerului ai binecuvânta? în coșul...
Testamentul unui greier
de Ioan Grosaru
Se-nhama la iluzii caii firii cu tropote salbatice alearga in migrari, in custodia anotimpului pierdut aflat in rastignire si uitari La poarta marilor deceptii plangand ecoul ce candva era al nimanui...
Un ochi pentru un dinte
de Andrei Ternauciuc
Pe când aveam 9 ani, am descoperit adevărata putere a dragostei. Dacă de obicei, modelele timpurii de viață ne sunt părinții, în acest caz, bunicii din partea mamei mi-au servit această lecție. Întâi...