"Petec de cer" – 6032 rezultate
0.01 secundeMeilisearchbota lucian
publicatii in pagini aiudene participant la colocviile literare din Aiud convocate de Centrul Cultural ``Liviu Rebreanu`` Te-am ginit te-m ginit stand intr-un con de umbra , sub soarele inlemnit , ramanand un suflet inverzind crescut in lacrimi de roua ramuri inflorind hranite cu petic de cer cazut peste pamant
6 poezii, 0 proze
Sanda Movilă
Sanda Movilă (n. Maria Ionescu pe 15 decembrie 1900, Cerbu, Argeș, d. 1970) este o poetă și romancieră româncă. Este cunoscută mai ales ca fiind soția scriitorului Felix Aderca. Opere * Crinii roșii, Editura Literară a Casei Școalelor, București, 1925 * Fruct nou, Editura Literară a Casei Școalelor, București, ? (cu prefață de Octav Șuluțiu și portret al autoarei) * Desfigurații, Editura Vremea, București, [1935?] * Călătorii, Editura Fundației pentru literatură și artă, București, 1946 * O vară la șipotul fântânilor, Editura Tineretului, București, 1957 * Câte se petrec la mare! Povestiri, Editura Tineretului, București, 1962 * Versuri, Editura pentru Literatură, București, 1966 (cu prefață de Dumitru Micu) * Pe văile Argeșului, Editura pentru Literatură, București, 1968 (roman) * Viața în oglinzi, Editura Mihai Eminescu, București, 1970 * Desfigurații. Nălucile. Viața în oglinzi, Editura Minerva, București, 1990
2 poezii, 0 proze
Roman Ionela Nicoleta
Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...
6 poezii, 0 proze
CALANCEA_ANDREI IRINEL
Strivit de pasiuni inselatoare,.... Constrans de dogmele prezente in traditii,... Far-de credinta n timpuri viitoare,.... Mereu este marcat:de repetitii......... Culori nascute din obsesii reci,.... Si trecatoare amagiri prezente,... Sunt zugravite in impresii seci.... Intr un tablou cu tonuri reticente....... Un critic slut la chip,cu logoree mare.... Prezinta n mod de opera fantasma, Si are rugaminti:ca data viitoare Sa fiti mai ganditori si..sa i simtiti mireasma........ Artistul si a dorit -o abordare fina.... De tonuri ample si pete de lumina,... A vrut sa regasiti in mica lui lucrare.... Nu intrebari....... -ci provocare....... phrime 2 ale lui decembrie, ale lui 2006
2 poezii, 0 proze
dimitriu mihaela
De fiecare dată când găsesc câte o muză care să mă ajute să-mi exprim trăirile, o primesc cu căldură și o invit să coboare printre măruntaiele gândurilor mele. De fiecare dată când îmi aduc aminte de locurile natale, de cetatea Târgoviștei mă cuprinde o senzație de alin și de bucurie. De fiecare dată când îmi arunc mârșav numele și prenumele, Dimitriu Mihaela-Doina pe un petic de hârtie, mă tot frământ dacă stihurile mele vor stârni în mintea vreunui lector un pic de euforie, de stimă, de critică , de nostalgie ori de o simplă introspecție. Întotdeauna ca un peregrin însetat de liric, de epic și dramatic, m-am tot avântat să îmi public modestele scriituri la gazetele locale, la revistele școlii, în volume colective. Am îndrăznit să iau premii și să particip la ședințele cenaclurilor locale , precum „Elena Văcărescu” și naționale „Săgetătorul” ce se țineau la București. Sunt ferm convinsă că niciodată nu îmi voi lăsa vocea mea lirică și mereu le voi spune celor ce vor vrea să muște...
2 poezii, 0 proze
Ion Horea
Ion Horea s-a nascut la 10 mai 1929, in comuna Petea de Campie, judetul Mures; parintii, Ioan si Ana, tarani. A debutat in Almanahul literar din Cluj, nr. 1, decembrie 1949, cu Balada insamintarii griului de toamna. „Scrisa cu patima amanuntului si aproape cu superstitia de a nu lasa neinregistrata in sentiment nici o ipostaza vegetala sau nici un obiect vegetal, poezia lui Ion Horea izbuteste in finalitatea ei sa inalte un ansamblu echilibrat si armonios, de natura apolinica, iar nu dionisiaca, asa cum ar parea la prima vedere. Patima amanuntului, cum spuneam, se structureaza lent, prin acumulari succesive de obiecte, si ea contine intr-adevar ceva din gustul ritualurilor si din feeriile dionisiace, dar tonalitatea poemelor are acea verticalitate a scoartelor oltenesti menite prin forta culorii si stilizarea riguroasa a desenului sa impodobeasca deopotriva si zidul odaii de musafiri, dar si altarul unei biserici…” (Nichita Stanescu) „Pentru Ion Horea, satul este adevarata sa Roma....
12 poezii, 0 proze
Urdareanu Zamfir
Poezii publicate în revistele:România literară, Amfiteatru, Actualitatea literară. Volume publicate: „Pete de salvare“(poezie), Editura Stef, Iaşi, 2017 „Protestul butoanelor“ (teatru), Editura STUDIS, Iaşi, 2017, "Tratăm micimea cu lentile"(poezie),editura Eikon,Bucureşti,2021
17 poezii, 0 proze
Frînculescu Diana Simona
Egoismul de a pune ceașca de cafea pe coperta unei cărți, fără teamă de pete. Egoismul de a trăi fără teamă de moarte. Dragostea. Lungile zile în care aștepți. Verdele. Copiii care îți zâmbesc fără motiv. Luxul de a-te îmbrăca în tine în fiecare dimineață. Muzica. Lenea.
1 poezii, 0 proze
Tacu Andrei
Nascut in Pitesti am copilarit in Craiova pentru ca apoi sa imi petrec anii de studiu in Tulcea, iar acum urmez cursurile facultatii de Medicina Dentara din cadrul Universitatii Ovidius Constanta.
5 poezii, 0 proze
ion cranguleanu
Pustiu de tine Graunte de lumina,lacrimile tale Sint risipite lumii la picioare Si se prefac ganganii sau petale Ce-mi curg pe umeri si spinare N-a fost noroc nici bucurie multa In sarutarile tarzii ce mi le-ai dat Iar inima,din despartire,smulta In zvarcolire de-ntuneric s-a-necat. Prin umeri si prin crengi incepe primavara Cu balbaieli,in ametiri solare,- Acelas vierme mersul si-l strecoara. Din rana unui dor,spre mare. Pe malul apei,cainii imi petrec Bratul pustiu de tine,la inec.
0 poezii, 0 proze
Petec de cer
de Magdalena Raduta
Cu pași mărunți și iuți mă urmărește ploaia, raze de soare-o fac perdea de chihimbar Mă strigă să m-opresc, să mă întorc și să pășesc, râzând copilăros, în apa strânsă-n palmele deschise de fir de...
voi muri mestecind ceara de cer
de angela furtuna
voi muri mestecând ceară de cer (lui Riemer Haim, profesorul care m-a învățat că nu trăiești decât atâta timp cât întrebi : de ce?\") gândul că voi muri mestecând deja ceară de cer crește în mine cu...
Schimbare de adresa
de DANILA MONICA
Un petec de cer e al meu si-l stapanesc salbatica de parca ar fi ultimul liman de liniste.. Dar l-am primit intr-o zi cand lacrimile imi colorau amurgul si el mi-a zambit aruncandu-mi o bucata de...
Zapada de vara
de mircea trifu
Îmi las pana să scrie pe un petec de cer, Și din inimă-mi fac resemnat calimară, Să-mi citească iubirea și să scape de ger, Căci plecată e-n albul zăpezii de vară. Când va fi să-mplinească tăcutele...
Poveste de iubire
de MIHAIL TANASE
POVESTE DE IUBIRE de Mihail Tănase TEAMÃ Ascultam cum îmbătrânește toamna vestind din goarne regimentul ei Bacovian... Inima îmi bătea în ritmul ploilor – încercam să mă ascund într-un petec de cer...
haina de schimb
de Teodor Dume
în fiecare dimineață îmi îmbrac singurătatea nu e cine știe ce tocmai de aceea nici nu o probez îmi vine bine ca să cădem la pace ea îmi îmbracă umbra și uite așa ieșim la plimbare cineva de sus...
Haina de schimb
de Teodor Dume
în fiecare dimineață îmi îmbrac singurătatea nu e cine știe ce tocmai de aceea nici nu o probez îmi vine bine ca să cădem la pace ea îmi îmbracă umbra și uite așa ieșim la plimbare cineva de sus...
teama de întuneric
de Teodor Dume
12. Teama de întuneric - Teodor Dume concurs marele premiu-agonia 2015 ziua de azi e un fel de plictis ocazițional casc de parcă sunt pedepsit pentru toate răutățile lumii uneori oscilez între cer și...
Eclipsă de imaginație?
de Claudia Eu
Aș vrea să spun în primul rând, Facil și trist e primul vers Și soarele oprit din mers Uimit a stat … Pe o fâșie de albastru. E complicat de înțeles? M-am pregătit de demolat, Sau desființat, Din mii...
Pierdut într-un vis de înger...
de Adam Claudia
Odată am întâlnit un înger - Era trist. M-a privit pierdut și a zâmbit. În ochii mai purta încă un petec de cer senin. Avea o aripă frântă - un copil tocmai îl lovise cu-o praștie, crezând că e...
