"Pe locul unde-om plânge amândoi" – 22200 rezultate
0.04 secundeMeilisearchSomesan Sergiu
Mereu am spus că pentru cititori este importantă opera unui scriitor și nu locul unde, mai mult sau mai puțin întâmplător, a venit pe lume. Dacă acest scriitor va ajunge celebru, se vor găsi destui biografi gata să-i descâlcească ițele biografice, iar dacă nu, cui îi va mai păsa de el? Dar ca să satisfac, totuși, niște minime curiozități am să spun că m-am născut la 8 decembrie 1954, în orașul Reghin, iar școala am făcut-o în prea multe localități pentru a le menționa pe toate. (Le amintesc pe cele unde am stat cel puțin un an, în ordine cronologică: Ocnița, Teaca, Lunca, Codlea, Petroșani, Brașov). De scris am început să scriu prin clasa a șasea, pe când învățam în Codlea și profesorul meu de română mi-a sesizat talentul de povestitor, îndemnându-mă să scriu. Iar pentru a scrie - mi-a spus el - trebuie să practic cât mai multe meserii pentru ca, atunci când voi ajunge scriitor - el era convins de asta - și voi scrie despre un personaj sau altul, să știu despre ce vorbesc. De aici...
130 poezii, 0 proze
Albert Cătănuș
Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...
196 poezii, 0 proze
Rusu Victor
Nascut in anul 1993 intr-o familie care locuia intr-un satuc pe malul Prutului. De mic copil am fost motivat spre studii, pentru succesele de la scoala eram remunerat cu cartile din colectia veche a mamei. Indiferent de volumul de munca care exista zilnic prin jurul case taranesti, parintii mereu gaseau timp pentru a-mi oferi sprijinul necesar unui mic scolar. Am ambsolvit 9 clase la liceul teoretic Gh. Asachi din or. Ungheni, dupa care au urmat 4 ani la colegiu. In urma obtinerii diplomei de Contabil am fost admis la Facultatea de Calculatoare Informatica si Microelectronica din Chisinau unde studiez pana in prezent Informatica Aplicata. Pe langa facultate sunt implicat in unele proiecte ce tin de programarea Web. Imi petrec majoritatea timpului liber la biblioteca, locul unde ma relaxez si studiez lucruri noi care ma dezvolta ca personalitate.
5 poezii, 0 proze
Ionel Sporea
Nascut la Timisoara, unul din cele mai frumoase si moderne orase al României dar copilarind pe meleagurile unui mic orasel de munte...la Bocsa (Caras-Severin). Sunt plecat de 21 de ani prin alte tari straine (mai întâi în Belgia apoi în Canada), unde locuiesc si acum. Am doi baieti mari (Bogdan-26 de ani; Ionuts-Andrei - 18 ani) de care sunt foarte mândru si pe care am reusit sa-i crestem si sa-i educam în principiile noastre de valori familiale, de educatie si bun simt! Am reusit de-a lungul vietii sa îmbin foarte bine cariera mea profesionala cu sportul si poezia... Am lucrat ca si Manager de mentenanta / productie la unele din cele mai mari si renumite companii din lume (General Motors, Rolls-Royce, Paccar). Câtiva ani, am fost si antrenor al echipei nationale de juniori a Canadei la tenis de masa, am participat la f. multe competitii internationale, printre care si la Campionatul Mondial Scolar (Franta, 2000) si unde am terminat pe locul 7 în lume), câstigând si trofeul *...
2 poezii, 0 proze
Victor Titiu
Dacă vreodată treceți printr-un sat așezat la câțiva kilometri de Lechința lui Ion Vlasiu și la alți câțiva de Vaideiul lui Ion Horea, aproape de Ludușul lui Traian Furnea și nu foarte departe de Giulușul lui Eugeniu Nistor, sat tânăr cu mulți copii care tot la șapte pietre aruncate-n apă se scaldă și pescuiesc, care caută cu înfrigurare locul unde curcubeul iși pune piciorul pe pământ, care fac tăcerea sa cânte și își îngrădesc pădurea cu urmele pașilor, care învață sa citească în cartea cu vise, convinși că nicăieri nu e mai bine ca acasă, fiți siguri că sunteți în satul meu și vă poftesc la mine unde semințe de bostan sunt din belșug iar pâinea și sarea nu se termină niciodată. Fiți, deci, oaspeții mei dragi!
24 poezii, 0 proze
George Bălan
Sunt verdele crud din ochii tuciurii a lui Alex și istoria portocalie care învăluie coapsele mamă-si. Sunt roua din sufletul tău care-ți sărută obrajii, de bucurie. Sunt greșeală, fericire și strigăt. Uneori câinele nostru mă scoate cu el la plimbare, dar nu schimbă cu mine nici o vorbă . Nu știu de ce. Cu Alex valsează și cântă. Poate nu mă credeți, cum nici eu nu v-aș crede. Veniți să vedeți! Am fost întotdeauna pe locul doi, pentru că n-am putut niciodată să văd mai departe de omul care mă ținea de mână.Chiar și-n căsnicie sunt pe locul doi, fiind soț, nu soție... Am greșit! Trei!...Ba nu, că e și Alda...Patru! Am absolvit cu greu Școala de Iertare, unde, în fiecare an, am rămas repetent. Actualmente sunt fântânar la Fabrica de fântâni S.A. din Oradea. Am încercat o dată să scriu și m-am speriat atât de tare încât nu cred că voi mai scrie niciodată. Acum transcriu anotimpuri pe frunze, iar pe fețe răstimpuri. Era să uit ceva ce chiar că mă definește: îmi plac frăguțele. Bineînțeles...
61 poezii, 0 proze
andrei dragomir
poeticus_poezel@yahoo.com Am vazut ca un text postat de mine pe acest site si, ulterior, sters tot de catre mine, a aparut pe un alt site. Nu mi-a cerut nimeni permisiunea si consider ca e o forma de abuz. Rau sau bun, cum o fi acel text, e proprietate intelectuala si drepturile mele au fost incalcate. In viitor, va rog sa ma intrebati si pe mine daca doresc publicarea vreunui text scris de mine pe alt site. Altfel, la cat sunt de sarit de pe fix, cei care sunteti amatori de a dispune de textele altora si de a le posta in locul autorului pe unde va tuna voua, s-ar putea sa va treziti citati la tribunal. Daca doriti sa-mi puneti vreun text pe vreun site, contactati-ma la adresa poeticus_poezel@yahoo.com, vreau sa stiu si eu ce se intampla cu textele mele dupa ce le public pe agonia. Completare pentru asa-zisa mea biografie: puteti sa-mi dati si nivel -2000, asta nu va salva acest site de mediocritate. Dovada - faptul ca va temeti de mine, altfel nu mi-ati fi interzis comentariile. Cat...
5 poezii, 0 proze
corina mihaela vascul
Născută acolo unde natura și-a lăsat amprenta asupra creației,crescută la sat și în credință românească am reușit să ajung pe culmi înalte ale vieții. Data și locul nașterii: 8 martie 1986 Ultimele studii: Univ. de Vest Timișoara, Facultatea de Litere,Istorie si Teologie, secția Franceză-Germană, an II(2007) Alte activități:dans de societate, voluntariat
9 poezii, 0 proze
Mihaela Micu
In locul biografiei unei persoane, as vrea sa arat caracterul animalului meu de companie. Ghemotoc Să mă prezint... Ghemotoc, îmi pare bine de cunoștiință. Presupun că vă sună cunoscut numele de „Real” ? Deci trec peste orice descriere. Ceea ce nu știți voi este că, până nu demult, acolo a fost casa mea, o mare înghesuială unde am trăit cu frații și surorile mele, sau cel puțin asta îmi place să cred. În fine... lume multă, mâncare puțină, libertate redusă, iar despre dreptul la exprimarea propriei opinii nici nu mai încape vorbă. Toate astea până când i s-a năzărit unei fete să facă o vizită la căminul numărul 10, destinația Craiova, cartier Lăpuș, și văzând niște tizi de- ai mei, i-a venit straucita idee, ei și bunei sale colege de cameră, și prietenă...(spiritul_liber), să mă adopte pe mine. Nu vă spun cum, lăsându-vă pe voi să ghiciți. Așa am devenit „ șoricelul de bibliotecă ” , știu, nici eu nu cred asta, dar voi... Agitat la început, speriat de necunoscut, dar cu o...
2 poezii, 0 proze
Cornelia Constantin
M-am născut în localitatea Unirea Județul Călărași în 26.02.1949. De locul nașterii mele mă leagă multe lucruri, chiar dacă viziunea actuală asupra satului de atunci nu mai este aceeași. Aici am învățat să scriu și să citesc la îndemnul mamei mele, o femeie cu puțină știință de carte, dar care recita dumnezeiește din Coșbuc, Eminescu și Goga. Tot aici, școlăriță fiind, am avut șansa de a-mi fi îndrumat primii pași un dascăl care-și făcea meseria arzând - Domnul Tiberiu Chiriacescu, ale cărui învățăminte vor fi coordonate esențiale ale devenirii mele. Pe scurt, aici, în satul acesta de pe malul Borcei, am învățat „să fiu”.Cursurile gimnaziale le-am urmat la școala din sat până în clasa a VI a, când părinții mei s-au mutat în orașul Călărași, unde am continuat atât studiile gimnaziale, cât și pe cele liceale, în cadrul liceului” N.Bălcescu”, primele două clase și la liceul „M.Eminescu „ ultimele două clase. Iau examenul de bacalaureat în anul 1967, an în care devin studentă a Facultății...
26 poezii, 0 proze
Pe locul unde-om plânge amândoi
de Vasile Serban
Grăunte aruncat în lume fără vreun folos... Nu sunt și nici n-am fost vreodată sănătos, Îmi plimb prezentul atârnat de baierele vieții Cu certitudinea că la sfârșit e vremea plății. Un înșelat ce...
Jurnalul lui Norbert
de Andreea Maresi
2. O slujbă Fondul durerii pusese stăpânire peste Alivian. Era sufletist, își închipuia cum ghearele nedreptății își făcuseră apariția. Și putea compara viața care o are și el, unde lacrimile poate...
razboi
de ana aneliz
Razboi crud….razboi dur Ce lasa in urma rani adanci Ce se varsa sange si e nesatul Frange aripi…ne lasa nauci El era un brav print ca un soare Ea era o nemaivazuta instelare Si se plimba prin norii...
Cautarea iubirii
de ciubotaru ana
Cautarea iubirii A fost soare, acum cerul e ca de plumb totul e intunecat si trist, pamantul e cuprins de intunericul fara scapare al oamenilor rai ce traiesc ca si cand ar fi morti, oameni ce nu mai...
Acoperișuri
de petre ioan cretu
Unsprezece petale, unsprezece noduri, ce ar trebui facă un întreg, un acoperiș care să mă învelească în mormânt. Un acoperiș parabolă din 12 petale dar cu o petală lăsată lipsă dinadins, pe unde să...
Epitaf pentru omul-bou
de Paul Păun
Aici zac eu omul bou; de ochii mei cât un ou ați râs la muzeu. Nu știu cum am murit ca un om sau ca un bou de căruță dar cred că am murit cum se moare: întâi moartea te doare cum ți-ar cădea în cap o...
Povestea primăverii
de Alin Farcas
“-Hai voinice, lungu-i drumul, să-l străbați o viață-ți ia, Pune de iuțește pasul, strigă-i murgului un `Cea!` Bagă-i pintenii în coaste, strânge bine hățurile, Amândoi, și tu și murgu, mai iute ca...
Trista veselie a glodului
de Zoltan Terner
Zoltan Terner Trista veselie a glodului - note de lectură - Această neverosimil de mustoasă carte se numește „Miracolele de la Glodeni”, e apărută la Iași și e semnată de un scriitor dotat cu un...
Îmblânzitorul de cerbi
de Paul Pietraru
Când am ajuns acasă şi mă pregăteam să deschid poarta să-mi parchez maşina, copila m-a strigat de câteva ori din târnaţ, rugându-mă să merg până la ea. - Salutare Sofico, unde-i mama? - A plecat la...
Oameni și vremuri 28
de nicolae tomescu
Să fie povești spuse de cineva și el să le fi uitat? Nu, nu le-a uitat. Dar unde or fi stat ascunse atâta vreme? Și cum de au ieșit acum la iveală, și de ce? Nu, n-au fost ascultate și uitate. Au...
