"Paznic la un cer pustiu..." – 1630 rezultate
0.02 secundeMeilisearchDumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...
1000 poezii, 0 proze
Jon Silkin
John Silkin s-a născut la Londra în 1930.Urmează studiile la colegiul Wyclieffe și Dulwich.Jurnalist în anul 1947 iar după terminarea stagiului militar,lucrează ca muncitor apoi profesor de engleză pentru studenții străini.Își completează studiile universitare de engleză la Universitatea din Leeds pe care o absolvă în 1962. Volume publicate: -1954-Împărăția liniștită -1958-Reordonarea pietrelor -1961-Natură cu om -1965-Poeme noi și selectate -1966-Iarba din Amana -19671-Principiul apei -1974- Micul paznic al timpului -1976-Psalmii și prada lor -1980-Poeme selectate -1980-Gurney, o piesă în versuri -1985- Pășunea corabiei -1987-Poezia omului angajat-antologie -Fondator și conducător al revistei literare STAND MAGAZINE jon Silkin este și un reputat critic literar, publicând o carte despre poeții primului război mondial. Premiul Geoffrey Faber Memorial Prize pentru volumul Nature whit Man.
0 poezii, 0 proze
PETRU SCUTELNICU
· Născut la 15 iunie 1957 în Tg. Mureș · Facultatea de Mecanică, Cluj-Napoca (1983) · Debut: în revista Vatra (1972) · Debut editorial : Paznic la floarea de măceș, poeme, Ed. Plumb, Bacău, 1996 · A mai publicat : Amenințarea cu viața, poeme, Ed. Plumb, Bacău, 1998, Viața de unică folosință, poeme, Ed. Plumb, Bacău, 2002 · Membru al Uniunii Scriitorilor din România(1999) · Premiul George Bacovia al revistei Ateneu (2001) · Premiul Uniunii Scriitorilor Filiala Bacău (2002) · Antologat în: POEZIA PÃDURII, RADU CÂRNECI, EDITURA ORION, BUCUREȘTI, 1998 · SCRIITORI ROMÂNI MUREȘENI, ANA COSMA, BIBLIOTECA JUDEȚEANÃ MUREȘ, 2000 · SCRIITORI BÃCÃUANI, EUGEN BUDÃU, ED. PLUMB, 2001 · ANTOLOGIA POEȚILOR ARDELENI CONTEMPORANI, EUGENIU NISTOR, IULIAN BOLDEA, EDITURA ARDEALUL, 2003 · BACÃUL LITERAR, EUGEN BUDÃU, IAȘI, EDITURA UNIVERSITAS XXI, 2004 · SCUTELNICU PETRU STRADA ENERGIEI, BLOC 36, SCARA A , APARTAMENT 8, BACÃU, ROMÂNIA, TELEFON 0234/524897, E-MAIL scutelnicu_petru@hotmail.com, site...
1 poezii, 0 proze
patricia megiesu & El, Pepenele
neimportant, dar studii de chimie alimentara, divortata; insurat a treia oara, 5 copii, contabil si paznic la harbuzerie
1 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la "ciorchinul de negi" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele petrolului),...
70 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
Geo Bogza
Geo Bogza s-a născut la 6 februarie 1908, la Blejoi lângă Ploiești, ca fiu al lui Alexandru Bozga și frate mai mare al lui Nicolae Bogza, numele adevărat al scriitorului Radu Tudoran. Geo Bogza a fost poet, reporter, creator al reportajului literar românesc, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la \"ciorchinul de negi\" al Jurnalului de sex la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele...
0 poezii, 0 proze
Paznic la un cer pustiu...
de Eugen Fulea
Te-ai urcat pe norul alb ca să te ascunzi de lume, Însă ploaia te-a trădat și te-a coborât la mine. Trupul îți era și apă dar și vânt neîmblânzit, Hârjonindu-se pe maluri cu un val dezlăntuit....
Norul alb
de Eugen Fulea
Te-ai urcat în norul alb ca să te ascunzi de lume Însă ploaia te-a trădat și te-a coborât la mine. Visul meu s-a împlinit, stropii tăi m-au răcorit, Trupul îți era și apă dar și vânt neîmblânzit....
Claustrofobie
de Eugen Fulea
Copilul din mine a început să sufere de claustrofobie Ridicat pe vârfuri o privea prin ochii mei Apoi spațiul din suflet a devenit prea mic A plecat ca un albatros Vântul a devenit camaradul său...
Norii albi
de Eugen Fulea
Te-ai urcat în norul alb ca să te ascunzi de lume, Însă ploaia te-a trădat și te-a coborât la mine. Visul vechi s-a împlinit, stropii tăi m-au răcorit, Trupul îți era și apă, dar și vânt neîmblânzit....
Copilul din mine a suferit de claustrofobie
de Eugen Fulea
Copilul din mine a început să sufere de claustrofobie ridicat pe vârfuri o privea prin ochii mei apoi spațiul din suflet a devenit prea mic A plecat ca un albatros vântul a devenit camaradul său...
poezie
de Daniela Parvu Dorin
Mă mir că mai pot să respir cu un pin înghesuit în inimă! Cine-mi reproșează că n-o fac cum trebuie? Mă sfărâm cu ochii de fiecare gând pierdut, nu-mi trebuie ploi, copilăria mi-e lacrimă-ntruna... e...
poeme risipite
de Daniela Parvu Dorin
*** mă mir ca mai pot să respir cu un pin înghesuit în inima! Cine-mi reproșează că n-o fac cum trebuie? Mă sfărâm cu ochii de fiecare gând pierdut, nu-mi trebuie ploi, copilăria mi-e...
Prolog la un poem părăsit: Dinu Arbore
de Ion Pillat
În casa veche, părintească, Stau iarăși, singur, la Miorcani. Da tot trecutul sa m-oprească, Dar vremea fuge ani de ani. Ce am făcut - o, Doamne, spune - Cu ziua mea, cu ziua Ta? Ca mâine sufletu-mi...
Sentiment oceanic
de bancila george marius
Eu nu sunt oceanul cu ochii albaștrii, în seara noroasă dau versului fir și caut aiurea prin ceața laptoasă pedepse-nflorite ale gândului șir trimise la maluri de monștri marini, șirag ștrengăresc de...
Regele vămilor
de Chitul Grigore
Parodie după Octavian Goga El nu-i o harnică termită, Nici cerber vajnic la intrare, Nici hamster veșnic în mișcare, Nici matcă,-n faguri, mult iubită… Cândva,-ntr-o noapte sorocită, După fatala...
Þop-poetul
de Laurentiu Ghita
Moto: Þopupăza din tei El nu ne este Președinte Și nici părinte cu sutană, Că n-au zis unii de pomană Că n-are, bietul, multă minte! Demult, în noaptea cea concretă, Când țopăia cu Mihaela, Era în...
Oportunistul
de Gârda Petru Ioan
Motto : Ce e rău și ce e bine... El n-a-nvățat vreo meserie, Nici șanțuri n-a săpat în stradă; Nici bun n-a fost de vreo corvoadă, Nici carte n-a ținut să știe... Atunci, în noaptea sângerie, Când a...
BALADA VANTULUI NEBUN
de buzoianu adriana
BALADA VANTULUI NEBUN De unde ai venit si incotro te-ndrepti Cu pasii tai prea repezi in inimi de poeti? . . . Vin din al lumii Rasarit si ma afund in zare Asemeni lui Hyperion ce s-a nascut din...
