"Partitura pacartului" – 2021 rezultate
0.02 secundeMeilisearchValeriu Sârbu
Vineri 4 decembrie 2009, dimineata, a incetat din viata intr-un spital din Braila scriitorul Valeriu Sirbu, in varsta de 78 de ani. Poet, prozator, eseist, dramaturg, Valeriu Sirbu este unul dintre putinii autori dedicati in exclusivitate teatrului radiofonic, pentru care a scris un numar mare de piese, majoritatea cu o tematica de actualitate, un anume fel de actualitate, temele si subiectele sale fiind putin frecventate de alti autori. Valeriu Sirbu Valeriu Sirbu va fi inmormantat luni 7 decembrie, la ora 13, la Cheia.Nascut in 18 septembrie 1931, la Bujoreni, Valcea, Valeriu Sirbu face o figura aparte in literatura contemporana. Autorul unui Tratat de fantezie (1997), arta poetica scrisa cu amaraciune si autoironie de un literat care crede inca in valorile spiritului, a debutat in 1969 cu volumul Poeme banale, continuand sa publice poezie (Ora translucida, 1974, Pregatirea pentru echinox, 1977, Amfora de rezerva, 1979, Antinomii, 1986, Invinsi de abstractiuni, 1995, Partitura...
1 poezii, 0 proze
GMGabriel Marcovici
pasionat de literatura, de muzica rock, participant la citeva concursuri literare pentru amatori.evidentiat de citiva profesori in timpul gimnaziului pentru interpretarea la pian a unor partituri de beethoven. in facultate am avut o mare sansa de a ajunge cercetator. in prezent ma chinui sa imi cresc cei doi copii rezultati dintr-un mariaja nefericit. pentru asta mai scriu citeodata poezii si le distribui prin metrou si prin autobuze. in timpul liber imi place sa ma uit pe fotografii vechi.
3 poezii, 0 proze
IGIuliana Ghioca
Sunt aici și sunt acolo, pretutindeni mă rasfir O particulă-a iubirii mă hrănește și-o respir. Când în sufletu-mi sămânță ai dat rod și-ai încolțit Sunt acolo și aici, fir de dragoste sădit. Sunt născută să iubesc și-aș iubi să fiu născută, Viața-i rochie-n dantelă cu fir de argint cusută Și îmi ia cât o secundă, ori un secol sau un veac Uneori cât un sărut, ca de ea să mă dezbrac. Sunt un leagăn ce cu brațe către viață mă înclin, Doar spre tine cât trăiesc, toate gândurile-mi vin. Sunt de toate și nimic, cât un punct în Univers Dar nimic nu mă oprește ca să te aștern în vers.
18 poezii, 0 proze
Antonio Porta
Antonio Porta (pseudonimul lui Leo Paolazzi) s-a născut la 9 noiembrie 1935 la Milano unde trăiește și în prezent. A făcut Facultatea de Litere susținând o lucrare despre D\'Annunzio și noile „poetici”. Face parte din grupul I Novissimi și din „gruppo \'63”. A fost redactor la revistele „il verri” și „Malebolge” și se numără printre fondatorii revistei „Quindici”. A fost redactor la unele edituri, iar în prezent este în comitetul de conducere al revistelor „alfabeta”, „Il cavallo di Troia”, „La gola” etc. Colaborează cu critică literară la cotidianul milanez „Corriere della sera”. A participat la manifestări de poezie vizuală în Italia și la Londra (1967) și a publicat două romane (Partita, 1967; Il re del magazzino, 1978) și o culegere de povestiri (Se fosse tutto un tradimento, Guanda, 1981). De asemeni, a scris teatru (La presa di potere di Ivan lo sciocco, Einaudi, 1974) și a scos antologia Poesia degli anni settanta (Feltrinelli, 1979), Foarte bogată este activitatea sa poetică:...
0 poezii, 0 proze
Partitura pacartului
de Andone Gabriel
Pe o apă străvezie, lină ca un somn de-amiază Am văzut plutind la vale o chitară cu trei strune Ce ducea cu ea amarul cântecelor fără nume - Al poetului ce-așterne slova lui cea mai aleasă, Rătăcind...
echilibrul
de Parfenie Iliieas
M-am deprins cu ideia că toate absolut toate depind doar de tine și că dacă eu aș mai dori și altceva toate ar depinde de tine... Acum stau și mă gîndesc spriginind cu genunchiul triunghiul păcatului...
opus
de Ela Solan
ziua îmi lasă un grăunte de lumină în palmă nu-mi trebuie îi spun mă arde soarele ăsta care crește din el și nu găsesc cuvântul potrivit să stingă arsura merg pe drumul tău zi și simt cum mă apui...
Mahala cu menuet aspru și lasciv
de Oancea Sorin
Era o muzică săltată din coapse care ascultase măruntul și foșnetul vorbind despre serile aspre de oraș Curgea ca o soluție uleioasă dar bine hidratată printre argumentațiile obraznice dintre...
Mă vedeam într-o oglindă
de Mihai Vogoride
obosit vineri după amiaza Dumnezeu ațipește pe când sinucigașii se tăvălesc în praful alb al uitării se sparg conducte cu disperare naufragiază pe buza paharului jumate golit trenul intră în gara de...
Poveste de dragoste
de Emil Iliescu
Poveste de dragoste Andrei coborâse în mica gară de munte și privea liniile de tren care se intersectau ca niște vene ale pământului în căutarea unei destinații pierdute, la fel cum se pierdea în...
O nouă zi
de Alexandru Corneliu ENEA
Spre răsărit, un miriapod din caierul soarelui toarce fire de lumină cu care o maimuță îmbracă lumea. Undeva, un cântec a zăvorât noaptea. Cu ochii neliniștiți un melc a început să măsoare timpul...
patologie estetică
de Vasile Munteanu
protagoniștii exaltării și ai privațiunii voluntare (cât o să reziste turnul acesta frivol și potrivnic?) fiecărei expirații înalte îi urmează o inspirație joasă plămânii obosesc inima bate mai...
gestându-mă
de Vasile Munteanu
cuvintele mele sunt celulele mele pielea e un cristal șlefuit mi se deschid porii ca unei frunze albe pe care lumina o străbate sub unghiuri fierbinți printr-un ochi îmi curge apă printr-un ochi îmi...
De primavara
de Alexandru Corneliu ENEA
DE PRIMÃVARÃ Petale flori de măr peste gândurile mele lăsate fără semnătura vanității. Primăvara scutură cerul de ger, praful stelelor de mult sinucise. Bumerangul luminii lovește la întâmplare....
Pădurea, între sacru și funciar
de Puiu Constantin
Riscăm să istovească puterea cuvintelor. Tomuri prăfuite cu vorbe de duh și cântece de iubire sub poala pădurii ne consolează cu gândul că am avut cândva, în înțelepciunea adâncă a strămoșilor...
Pădurea,
de Puiu Constantin
Riscăm să istovească puterea cuvintelor. Tomuri prăfuite cu vorbe de duh și cântece de iubire sub poala pădurii ne consolează cu gândul că am avut cândva, în înțelepciunea adâncă a strămoșilor...
Faptul ca scriu Nu ma ridica la rang de Poet!
de Mirela Văleanu
Faptul ca scriu...Nu ma ridica la rang de Poet! Imi iau penita, tastatura, stiloul, reportofonul si tot ce folosesc intru desavarsire, Ma asez confortabil si zugravesc imagini: asa cum le simt, cum...
qinta royală
de Cătălin Al DOAMNEI
prietenii mei sihaștri au un laptop ultimul răcnet și se uită la filme romantice din viața civilă niciunul nu s-a oferit să-l schimbe cu al meu second hand unii conduc bmw x5 alții mercedes eu am...
Îndemn la regăsirea de... noi!
de Dumitru Sava
În căutarea unor semne după care să descifrăm, cât de cât, cum va evolua în viitorul nu foarte îndepărtat lumea pentru a înțelege ce se întâmplă cu noi românii am identificat câțiva centri...
Cine te-a făcut pe tine, Tudorică, nene?
de mardale stefan
"Acum 21 de ani (1985) eram electrician la I.E. Braila. Eu aveam 22 de ani iar nea Vasile Mocanu se apropia de 40. Eu cântam într-o trupă rock el cânta romanțe și repara ceasuri. Amândoi făceam...