"Paradoxul omului prea bun, în mijlocul semenilor" – 7081 rezultate
0.04 secundeMeilisearchion maria
1976: i-am stricat Craciunul mamei, ca doar nu era sa o las sa se distreze.. ..o copilarie de vis, adica am visat cu ochii deschisi mai tot timpul.. la un moment dat: m-am trezit ca eram mare, la propriu, problema.. nu mi-a placut acum: sunt tot mica, acolo in inima mea-un coltisor de iubire pentru tot ce exista si nu a fost nascut traiesc: pentru copacii ce infloresc primavara, pentru verdele din iarba, pentru soapta clipei ce va fi fost sa fie, sa descopar nonsensul, paradoxul ma fascineaza si strig in mine cand il prind in pumn, sa-i dau drumul nu vreau sa pot
1 poezii, 0 proze
Alexandru D. Ropalidis
Intre paradoxal si nefiresc se anunta vocea poetica, distincta, matura si profunda a lui Alexandru D. Ropalidis. Necunoscut pana acum, autorul are deja un discurs poetic autentic si individualizat. Amprenta lui stilistica oscileaza intre "nebunia inspirata" si greata sartriana proiectate pe un imens ecran al constiintei de sine. Versurile sale au intensitatea unei fotograme cinematografice si se propaga cu viteza rabdatoare a cuvantului tesut in mii de fire aidoma unei panze de paianjen. Realitatea este doar un pretext pentru punerea in scena a ceea ce, candva, Renee Magritte numea--dand umbrelor un contur sensibil si o semnificatie--"misterul si melancolia unei strazi". Alexandru D. Ropalidis produce prin versurile sale deopotriva misterul cat si secretul "alchimic" de ai da acestuia o forma sensibila. Traian T. Cosovei CONTEMPORANUL-Ideea europeana nr. 26,27,28,29(557-560),iulie 2001
30 poezii, 0 proze
Stanescu Dragos Nicolae
daca nu am stiut ca ma nasc , iata paradoxal , nu stiu nici cand imi va sosi timpul sa mor.las treaba asta in slujba altora , daca va fi vreodata nevoie...de vreo biografie...
24 poezii, 0 proze
Cosmin Dodoc
Nascut in '80 in Zarnesti, contacte firave cu poezia. Liceul Militar Dimitrie Cantemir, Cibernetica din ASE vreo 4 ani si acum la Limba si Literatura Romana. Paradoxal...de 6 ani in HR. Nu am publicat nimic inca....doar am fost publicat intr-un volum colectiv.
5 poezii, 0 proze
Spiridon Nicoleta Gabriela
Sunt o tanara preocupata de arta, de tot ce este frumos...Cel mai mare dusman al meu este timpul alaturi de neputinta mea de a-l controla.Exilul vietii mele ar fi singuratatea.Paradoxal totusi este faptul ca ma afund in ea pentru a ma regasi.Am scris multe poezii dar nu am avut niciodata curajul sa le public.Nu este vorba de o teama ca ar putea fi respinse ci pun totul in spatele delasarii.
2 poezii, 0 proze
Robert Desnos
Robert Desnos s-a nascut pe 4-VII-1900 la Paris si a murit pe 8-VI-1945. Un elev mediocru in tinerete, se indragostete de literatura si incepe sa scrie poezii. Impreuna cu Louis Aragon, Paul Eluard si Andre Breton, Desnos pune bazele miscarii suprarealiste in literatura.Insusi Breton il considera "Profetul" miscarii. Primele poeme ii apar in revista dadaista "Littérature" in 1919.In 1922 isi vede publicata prima carte "Prose Selavy" o colectie de aforisme suprarealiste.Tot in acest an il cunoaste pe poetul Benjamin Peret si, impreuna, incep sa practice scrierea automata, in cele mai multe cazuri sub hipnoza. In 1926 compune "The Night of Loveless Nights" poem liric inchinat singuratatii, paradoxal, scris in stil clasic, mai asemanator poeziei lui Baudelaire decat poeziei suprarealiste. Se indragostete de cantareata Yvonne George dar multimea de admiratori care o idolatrizau fac aceasta iubire imposibila.Ei ii dedica numeroase poeme din volumul "La liberté ou l'amour" din 1927, volum...
85 poezii, 0 proze
Claudia Eu
Sunt vie atunci când scriu poezie, Când mă-nfioară primul vers Cerându-mi să-i dau glas și sens. În rest sunt eu … mai mereu, Aceeași, neschimbată,eu, Cum mă știți … Necunoscuta x cam incomodă Banală în ecuația esențială, Paradoxal de importantă câteodată. Mă rătăcesc din când în când Prin noaptea îndoielii Mă dor tăcerile, Dar pot să râd, în fiecare zi, Vreau încă un miracol pe pamânt Și cred în strălucirea stelei mele.
16 poezii, 0 proze
dan pintican
am crescut undeva,la confluenta dintre dulcele aer traditional de la tara si strictetea impusa de parintii mei. refugiul meu divin era imbratisarea mirosind a busuioc a bunicii mele.dinsa ne priveste acum din neantul fara dureri al celor buni si drepti. am absolvit un liceu cu profil filologic(Ady- Sincai,Cluj-Napoca).actualmente, activez ca si director-executiv in cadrul unei firme de constructii. am inceput sa valsez pe aleile poeziei inca din scoala generala.prima poezie a fost in limba franceza.in liceu, la cererea colegilor, scriam poezii pe care ei le foloseau ca si arme redutabile in campaniile lor de cucerire a fetelor. paradoxal e ca eu nu am reusit niciodata sa fac "cuceriri" cu ajutorul poeziilor mele.am publicat o singura data citeva poezii in ziarul NATIONAL(septembrie 2001) si am fost invitat la doua emisiuni radiofonice, avind ca tema poezia de dragoste, pe postul de radio RENASTEREA(redactor Flavia Teoc). din pacate, scriu cam rar.dar,fara a-mi cauta scuze, cred ca...
9 poezii, 0 proze
Demostene Andronescu
Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...
0 poezii, 0 proze
Bogdan
m-am nascut la bucuresti, in sectorul 4, intr-o noapte, in zodia lunii; din perioada gradinitei imi aduc aminte de cateva momente antologice, pe care n-o sa le dezvalui aici, pentru ca imi sunt mult prea intime; am terminat si generala nr.1; aceasta scoala si-a imprimat amprenta asupra mea; inca o mai port; n-am luat niciodata premiul intai; n-am avut niciodata 10 pe linie; s-ar putea intelege de aici ca sunt un frustrat; nu e adevarat:);urasc hartiile pe care scrie diploma sau mentiune; liceul mi-a cladit personalitatea si mi-a ilustrat imaginea lumii din timpurile alea, care din pacate inca mai exista; invataturile din cei patru ani au fost putine si in acelasi timp multe:am invatat o groaza de lucruri pe care nu le-as fi invatat fara "ajutorul" liceului; n-am luat niciodata premiul intai sau nota 10; n-am participat la olimpiade sau la alte concursuri nationale; n-am fost in tabere sau in alte chestii de genul asta; insa mai mult ca orice, paradoxal, liceul m-a marcat; cum anume nu...
4 poezii, 0 proze
Paradoxul omului prea bun, în mijlocul semenilor
de Iulia Elize
În spate-ți, mult, codașii societății Ai spune, n-au nimic, ci numai zarea Căci, fără ei, mai lină ți-o fi marea Iar briza bate, rar, de-a da cetății... E cu tot vântul care e risipă Și n-a rămâne-un...
Speranta
de Alina Grozea
Ne-am certat. Mai mult ca sigur ne vom despărți, chiar dacă acum nu vreau să accept asta, deși știu foarte bine că, după ce mă voi umili și mă voi face preș, îmi va fi mie imposibil să o mai iau de...
Decăderea utopiei în neantul distopic
de Cuceu Codruta
„Glisarea utopiei înspre distopie este un pas necesar pentru ca genul utopic să se mențină în viață.” (George Achim) Dintotdeauna oamenii au căutat fericirea. Umanitatea are în esență această genă a...
Impresii despre Romania, scrise in Germania
de cornel marginean
Impresii despre România, scrise în Germania Fratelui meu, Despre bani nu vorbești decât pentru a te plânge sau pentru a te lauda. Așa spun nemții. Și pentru că detestă și lauda și plânsetul ei nu...
Despre sevraj și saturație informațională
de Roxana Sonea
În numărul 114 al revistei „Dilema veche”, d-l Andrei Cornea în articolul “Paradoxul omului informat” pune o întrebare interesantă : de ce avem nevoie atunci când vine vorba de informație? De...
Avatarurile democrațiilor
de Marin Mihalache
După calendarul chinezesc suntem în anul “cocoșului cel roșu ca focul”. Nu se știe sigur despre care cocoș să fie vorba ori dacă în era mercantilismului fără de granițe, a capitalismului...
Maxime
de Ion Târâș
Nu trebuie să-ți creezi singur insatisfacții. Vin ele destule de la sine. Niciodată nu e prea destul. Întotdeauna mai trebuie ceva, mai e loc pentru ceva. Iata una din legile de bază ale materiei....
de Ion Târâș
Nu trebuie să-ți creezi singur insatisfacții. Vin ele destule de la sine. Niciodată nu e prea destul. Întotdeauna mai trebuie ceva, mai e loc pentru ceva. Iata una din legile de bază ale materiei....
Octombrie fără întoarcere...
de Emil Iliescu
Când îmbătrânești totul ți se pare posibil. Și știți de ce? Fiindcă - paradoxal, nu? - ai atât de mult timp să visezi! Să te imaginezi în ipostaze, la care nici măcar nu te-ai fi putut gândi atunci,...
Galaxia peștilor
de Iulia Elize
În palma deschisă, îmi sunt drumuri de comete încâlcindu-se și-apoi totul este doar noapte lucidă, un pumn de pește pe care îl rănești cu o undiță, cu un fel de plasă pescărească, te ține un an, după...
