"PAÍS" – 20419 rezultate
0.01 secundeMeilisearchManuel Orestes Nieto
Es Panameño, Licenciado en Filosofía y Letras. Ha sido autor de doce poemarios, comenzó a publicar en 1970. Ha recibido en cuatro ocasiones el Premio Nacional "Ricardo Miró" de su país (1972, 1983, 1996 y 2002), con los libros: Reconstrucción de los Hechos, Panamá en la Memoria de los Mares, y El Mar de los Sargazos y Nadie llegará mañana. Ganó el Premio Casa de las Américas en 1975 con su poemario Dar la Cara. Ostenta la Medalla Gabriela Mistral otorgada por el gobierno de Chile con motivo del 50 Aniversario del otorgamiento del Premio Nobel a la escritora chilena. Recibió el Premio Nacional de Literatura Pedro Correa en septiembre del 2000, por la excelencia literaria del conjunto de su obra poética. Fue Subdirector General del Instituto Nacional de Cultura de su país. Director de la Biblioteca Nacional de Panamá y diplomático. Actualmente es Embajador de Panamá en Argentina. Fue Miembro del Consejo Editorial del semanario literario y cultural Tragaluz del diario El Universal. Es...
1 poezii, 0 proze
Ramón Ortega
(Comayagua, 1885 - Tegucigalpa, 1932) Poeta hondureño, uno de los principales representantes del modernismo en su país. Realizó estudios en Honduras y Guatemala. De regreso a su tierra se desempeñó como funcionario en la Administración del presidente Francisco Bertrand. Para algunos de sus críticos, Ortega como poeta ahogó el tono grandilocuente de sus predecesores e inició en Honduras el "predomino del raso y el marfil"; se le acusa de ser, en ciertos casos, un romántico arcaico, pero otros críticos lo ponen en duda. Su obra no es muy abundante, pero su exquisita factura suple ventajosamente la cantidad, pues la época de su producción fue realmente muy corta: en una edad muy temprana lo acometió cierto desequilibrio mental, sumiéndolo en una prematura esterilidad creativa. No obstante, se le valora que haya escrito los versos de más refinada expresión estética en Honduras; toda su poesía exhala una fragancia de romanticismo y aún en la modernidad de sus poemas galantes trata de...
4 poezii, 0 proze
Ioan Daniel Cuculiuc
M-am născut la Bacău, în 28.01.1989. La vârsta de opt ani am plecat în Italia, împreuna cu părinții mei. Acum am paisprezece ani, locuiesc în Sansepolcro și sunt elev în anul II (clasa a VII-a) la școala “Buonarroti” din localitate. Sunt, de asemenea, elev în anul III la Conservatorul din Perugia (clasele de vioară și pian). Îmi place mult să joc șah, să desenez, să scriu și să citesc. În 2002 am început să public scrierile mele în site-uri literare italiene și românești (printre care www.liberodiscrivere.it și www.poezie.ro) și, spre sfârșitul anului, să particip la unele concursuri literare, în Italia, obținând câteva premii (Premiul I la Concursul Național de Literatură “L’arcobaleno della vita”, Premiul II la Concursul Național de Poezie “Natale”, Premiul “Della Fratellanza” la Concursul International de Poezie “Il saggio”, alte premii și semnalări). De asemenea, unele dintre poeziile mele au fost publicate în diverse cărți (antologii de poezie).
28 poezii, 0 proze
Jorge Carrera Andrade
Născut la Quito (Ecuador), la 4 septembrie 1902. Carieră diplomatică, reprezentant al țării sale în Japonia, Franța, Spania, S.U.A., Venezuela și Marea Britanie. Selecție din operele publicate: * El estanque inefable (Bazinul inefabil), 1922 * La guirlanda del silencio (Ghirlanda tăcerii), 1926 * Boletines de mar y tierra (Știri despre mare și pământ), 1930 * El tiempo manual (Timpul manual), 1935 * Biografia para uso de los pajaros (Biografie pentru uzul păsărilor), 1937 * Pais secreto (Țara secretă), 1940 * Hombre planetario (Omul planetar), 1959 * Poesia ultima, 1968 Jorge Carrera Andrade was an Ecuadorian poet, historian, author, and diplomat during the 20th century. He was born in Quito, Ecuador in 1902. He died in 1978. From 1928-33 Carrera first experienced traveling in Europe. He served as Ecuadorian Consul in Peru, France, Japan and the United States. Later he became Ambassador to Venezuela, the United Kingdom, Nicaragua, France, Belgium, and the Netherlands. He also served...
1 poezii, 0 proze
Gutierre de Cetina
Gutierre de Cetina (Sevilla, 1520 - México, 1557), poeta español del Renacimiento y del Siglo de Oro español De familia noble y acomodada, vivió largo tiempo en Italia, donde fue soldado a las órdenes de Carlos I. En ese país entró en contacto con la lírica petrarquista que tanto habría de influir en él; leyó a Tansillo, Ludovico Ariosto y Pietro Bembo, pero su lírica se inspira fundamentalmente en la del toscano Francesco Petrarca, en la del valenciano Ausiàs March y en la del toledano Garcilaso de la Vega. Pasó mucho tiempo en la corte del príncipe de Ascoli, al que dedicó numerosas poemas, y frecuentó también a Luis de Leyva y al insigne humanista y poeta Diego Hurtado de Mendoza. Adoptó el sobrenombre pastoril de Vandalio y compuso un cancionero petrarquista a una hermosa Laura que cabe identificar con Laura Gonzaga. A tal dama está dedicado el famoso madrigal que ha pasado a todas las antologías de la poesía en castellano: Ojos claros, serenos, si de un dulce mirar...
1 poezii, 0 proze
Iulian Proca
1975-nascut la chisinau 1982-1992 - scoala 1992-1996 - student Universitatea „Al. I. Cuza" Iasi 1997-2000 - doctorat Academia de Stiinte a Moldovei, prezentator TV 2000-2002 - șef Departament Evenimet, ziarul „Țara” 2002-2004 - redactor ziarul „Glasul Natiunii" 2004-2005 - reporter 2005 - 2013 - redactor-prezentator TV 2013 - prezent - producător Programe religie, știință și educație civică, TV Moldova 1, IPNA Compania „Teleradio - Moldova” 2006 - Medalia bisericească „„Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” (BOM) 2008 - Antena de Aur pentru cel mai bun film „În așteptarea Sfântului Mister” - despre minunea pogorârii Luminii Sfinte - Ierusalim (TRM) 2009 - Antena de Aur pentru cea mai bună transmisiune în direct cu tematică religioasă (TRM) 2009 - Ordinul „„Cuviosul Paisie Velicicovschi””, grad II (BOM) 2013 - Medalia „„Sf. Ierarh Vasile cel Mare””, grad I (BOM) 2013 - Medalia „„Meritul Civic” (disincție de stat a...
16 poezii, 0 proze
Cleopa Ilie
Parintele arhimandrit Cleopa Ilie Constantin (Părintele Cleopa) S-a născut la 10 aprilie 1912, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Alexandru Ilie. A urmat scoala primară de sapte ani în satul natal. Avea o memorie cu totul deosebită, asemănându-se mamei sale. Timp de peste trei ani de zile a făcut ucenicie duhovnicească la Schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea. În anul 1929, la începutul lui decembrie, a intrat în obstea Schitului Sihăstria împreună cu fratele său mai mare, Vasile. După trei zile de ispitire, au fost primiti în obstea acestui schit, în ziua Sfântului Ierarh Spiridon, la 12 decembrie. Până în anul 1935, Constantin a păscut oile Schitului Sihăstria, împreună cu alti frati. Apoi este luat în armată în orasul Botosani. Se reîntoarce la schit în toamna anului 1936 si este tuns în monahism la 2 august 1937, primind numele de Cleopa. După aceasta face ascultare la oile schitului până în vara anului 1942, fiind ajutat de monahii Galaction Ilie si...
62 poezii, 0 proze
Juan de Yepes (San Juan de la Cruz)
Su verdadero nombre era Juan de Yepes y nació el 24 de junio de 1542 en Fontiveros, pequeño pueblo abulense perteneciente a Castilla y León, una comunidad autónoma de España. Murió su padre cuando Juan tenía seis años; a los nueve años, se trasladó con su madre al abulense pueblo de Medina del Campo, en donde a los 17 años, ingresa en un colegio de jesuitas para estudiar humanidades. El año 1563 toma los hábitos de la orden religiosa Carmelita, adoptando el nuevo nombre de fray Juan de san Matías; al año siguiente se traslada a Salamanca para cursar estudios de teología en su célebre universidad. En el año 1567 es ordenado sacerdote, y adopta el nuevo y definitivo nombre de Juan de la Cruz. Su ilustre paisana de Ávila, Teresa de Jesús, trabó gran amistad con él y le integró en el movimiento de la reforma carmelita que ella había iniciado. En 1568 Juan de la Cruz fundó el primer convento de Carmelitas Descalzos, los cuales practicaban a ultranza la contemplación y la austeridad. Unos...
0 poezii, 0 proze
John Steinbeck
John Steinbeck (1902-1968), born in Salinas, California, came from a family of moderate means. He worked his way through college at Stanford University but never graduated. In 1925 he went to New York, where he tried for a few years to establish himself as a free-lance writer, but he failed and returned to California. After publishing some novels and short stories, Steinbeck first became widely known with Tortilla Flat (1935), a series of humorous stories about Monterey paisanos. Steinbeck's novels can all be classified as social novels dealing with the economic problems of rural labour, but there is also a streak of worship of the soil in his books, which does not always agree with his matter-of-fact sociological approach. After the rough and earthy humour of Tortilla Flat, he moved on to more serious fiction, often aggressive in its social criticism, to In Dubious Battle (1936), which deals with the strikes of the migratory fruit pickers on California plantations. This was followed...
4 poezii, 0 proze
Adolfo Pérez Zelaschi
Adolfo Luis Pérez Zelaschi, (San Carlos de Bolívar, 15 de febrero de 1920] - Buenos Aires, 6 de marzo de 2005) fue un escritor argentino. Fue miembro de la Academia Argentina de Letras. Opera 1931 "Los Montiel" (novela). 1941 "Hombres sobre la pampa" (cuento). 1944 "Cantos de labrador y marinero" (poesía). 1949 "Más allá de los espejos" (cuento). 1954 "El terraplén" (novela). 1966 "El caso de la muerte que telefonea" (novela policial). 1969 "Presidente en la mira" (novela). 1975 "Canto fragmentario de Newpolis" (poesía). 1976 "De los pequeños y los últimos" (cuento). 1981 "Divertimento para revólver y piano" (novela policial). 1981 "Nicolasito" (novela). 1982 "La ciudad" (novela). 1985 "El barón polaco" (cuento). 1989 "Mis mejores cuentos policiales" (antología de cuentos). 1998 "Cien cuentos para cien días" (cuento). Sus poemas y cuentos fueron recogidos en antologías aparecidas en su país natal, y en países extranjeros como Chile, México y Bélgica.
3 poezii, 0 proze
Pais del naranjo
de Bianca Goean
Îmi decojeai diminețile ca pe o portocală, tăind încet fiecare felie, îmbătându-mă amar de culoare. Înainte, zilele începeau cu un aer albastru, tresărind cu zbaterea pleoapei dinspre noapte. Apoi...
paișpe versuri
de Ștefan Petrea
plec, ce știți voi, plec. asupra zării cu talpa mă aplec vizitez mausolee de frunze mă fac mic și mă ascund în pieptul unei buburuze. buburuzei îi arde de joacă de praful nimicniciei mă dezbracă mă...
Paisprezece zile de frică
de Iulia Elize
Nu mai știam cum se joacă Elibe-n zăpadă cât de roșii îi erau obrajii, cât de albă îi era gura sărmana Elibe era iarnă și frig mieii o chemau de undeva din carnea lui aprilie ca să nu îi taie de...
A paisprezecea câmpie
de Darie Ducan
Toată vecinătatea dintre bărbați și femei, se zvonește, se știe, se dezbate e numai ca singurătatea să nu ia premiul Nobel pentru știință, e tocmai ca praful să nu se-apuce de depus până devine...
Trei virgulă paișpe.
de Cătălin Ionașcu
Am văzut recent filmul Pi. Nu e genial. E doar SF. Nimic din ce e SF nu are cum să fie genial pentru că ar trebui în primul rând să poată fi aplicat în realitate ca să fie genial. Eu de regulă mi-am...
mă doare-n paișpe februarie
de Helena Schmetterling
sunt o cioară elitistă cu gesturi și simțiri de porțelan agățată de-un stâlp de telegraf pe strada Gării de câte ori bate vântul nițel mai tare dinspre est beau o vodcă cac în capul oamenilor pe care...
Selenaria și cele paisprezece degete.
de Bot Eugen Iulian
Suntem prea mulți și prea mărunți. Ne călcăm în picioare pe gură și pe bătătură cu degetele de la tastatură. Sunt gata mereu de plecare sunt gata să plec oricând spre Selenaria - pământul exilat în...
mă doare-n trei virgulă paisprezece
de Vali Nițu
mă doare-n trei virgulă paisprezece de cei ce refulează într-o aberație a vulgarității pretinzând că-i modern în scriere pe pagina creației educată orgasmul tastei obsedată de apăsarea unui deget...
te-aș iubi și dac-aș fi Paisie
de Vasile Munteanu
nu știu vorbi despre sfinți dincolo noaptea-și zvârle stelele-n fereastră câți ani m-am chinuit să uit de sunetul acestui mărunțiș pe dinăuntru o bălărie își scutură-n zăpadă noile semințe locul în...
Selenaria și mâna cu cele paisprezece degete (II).
de Bot Eugen Iulian
Vine luna goală și mă dezbracă până la piele ne luăm de mână și intrăm în baie facem dragoste în ploaie și râdem râdem ca smintiții de lumea plină de gunoaie de nebunia care ni se întâmplă picătură...
