mă doare-n trei virgulă paisprezece

deși are o anumită incoerență logică și gramaticală care, în mod paradoxal, mă atrage foarte tare (ca mintea unui nebun etc.) și poate ar trebui să trec la pagina următoare, mă opresc și-mi permit o sugestie, fără a schimba conșinutul - doar modulându-l.

deci, eu aș tăia poemul ăsta așa (pt un plus de agresivitate, nu?) :



mă doare-n

trei virgulă paisprezece
de cei ce refulează într-o aberație a vulgarității
pretinzând că-i modern în
scriere pe pagina creației educată
orgasmul tastei obsedată de
apăsarea unui
deget tremurând

pe buza mușcată în partea de mijloc
a trăirilor imaginare se desfigurează un sens al plăcerii
de-a zgâria lentila ochelarilor aburiți
de mintea plecată

pe tastele nevinovate de supunere ejaculează sperma
infertilă

pe trotuarul hârtiei imaculate cu un ultim neuron
handicapat

și

iar scrie…

și… mă doare-n trei virgulă paisprezece.

Nu este stilul meu de scriere, dar ma revolta vulgaritatea si, am/avem multe asemenea exemple, nu ca eu as fi un pudic si un sfant.
Cu respect,
Val