Mediu
Cu fiecare clipă care trece constat că am atâtea întrebări la care încă nu am răspuns, și asta pentru că unele din ele nu pot primi răspuns de la mine. Cei care ar trebui să le dea, nu au curaj! Sunt lași! Fiecăruia dintre domniile voastre i s-a întâmplat cel puțin o dată să constate că am dreptate. Și? Am rămas împreună cu…dreptatea! Totuși, se impune a nu uita niciodată că, „nu mor caii, când vor câinii!”. Sunt atâția neaveniți care intră cu „ bocancii plini de noroi” în tot ceea ce nu le aparține, și slavă Domnului că sunt destui nemernici. Nu se uită în jurul lor, nu se uită la nimic, nici chiar în oglindă. Oglinda lor, oglinda sufletului lor este atât de murdară, încât dacă s-ar uita, cel puțin o dată, le-ar fi rușine. Doar rușine? Nici chiar asta, nu au. Și? Credeți că le pasă? Am întâlnit atâția lupi moraliști, că a început să-mi fie frică de atâtea haite! Haite flămânde, fără scrupule, fără frică de Dumnezeu, fără nimic. Nimic pe afară, cu atât mai mult în interior.
Știți dumneavoastră? Cea mai mare nenorocire este să dai „mărgăritare la porci”! Și asta pentru că fiecare bobiță din floarea de mărgăritar pentru ei este o „bârfă”, pentru tine o lacrimă. O lacrimă de fericire, o lacrimă care s-a transformat datorită acestora, în lacrimă de durere. Din nou nepăsare din partea lor și, asta nu-i tot. Jubilează, da jubilează! Pentru că și-au atins scopul, pentru că în nimicnicia lui se crede un om puternic. Eu am o vorbă: „ să nu te pui cu mintea prostului pentru că este odihnită!”. Un singur lucru este pentru mine o certitudine: „după plată urmează, răsplata”. Sunt sigur că unii „ lupi moraliști” își vor primi tot ceea ce merită.
Cei care nu pot avea fericirea, nu sunt de acord nici cu cei din jurul lor, nu vor să-i vadă pe alții fericiți. De ce? Haideți să-i întrebăm! Fiecare dintre noi să-i întrebăm pe cei apropiați. De ce? Poate așa aflăm și noi, poate…o întrebare mai puțin! Poate…un lup moralist mai puțin!
Știți? Eu am fost ca o carte deschisă. Da, ați citit bine! Am fost. Deja…s-a închis! Simplu, pentru simplul motiv că nu merită! Nu mai sunt atâția oameni de calitate la care să le împărtășești taine. Taina ta, cu atât mai mult taina sufletului tău, nu trebuie cunoscută decât de EU-ul tău. Cu cât vor ști mai puțini, cu atât îți va fi mai ușor să…cazi! Căderea liberă este cea mai dură. Fiți pregătiți, la fiecare colț vă așteaptă un „devorator” de bârfe, totul ar fi bine dacă ar fi unul inteligent! Dar „răspândacii” nu sunt figuri inteligente, inteligența lor funcționează până când se lovesc de prima… piatră întâlnită! Nu numai că au uitat ce să spună, dar scornesc! Și scornesc cu o atâta nerușinare că te-ntrebi, ce au de câștigat?!?
Ei nu au de câștigat din partea mea decât sentimentul numit, milă. Îmi este milă de ei, dar nu am ce le face! Ce s-ar întâmpla dacă ar durea prostia? Doamne! Ferește-ne ! S-ar termina definitiv cu liniștea pe străzi! Nu, nici acum nu poate fi vorba de așa ceva, de liniștea normalului! Mergi pe stradă și se vorbește atât de tare, știi fiecare ce a făcut, tot, absolut tot! Se strigă, se urlă efectiv, încât zici că suntem o nație de surzi!Doamne, să nu faci să doară prostia! Și așa mergem mai departe șchiopătând către…victoria finală! VALI NIÞU
043993
0

Îl felicit și pe domnul Vali Nițu pentru progrese remarcabile în ceea ce privește scrierea (cât de cât) corectă în limba română. Dacă își rezolvă și problema cu virgulele inutile, nu vor rămâne decât cele legate de sintaxă și câteva acorduri mărunte...
Oricum, inițiativa dânsului este remarcabilă și îi invit pe cei care au citit textul să își exprime părerea asupra norocului și fericirii divine, pogorâte cu o generozitate nesperată, a faptului că, miraculos, prostia NU doare...