poezia – copilul meu fidel
în seva timpului fără iubire nu aș fi ceea ce sunt verbul dimineţilor în raţiunea universului curgător nu aș fi înălţimea zborului versul iubirii acum ştiu este frumosul ce putea să mi
VNVali Nițuînspre mâine dinspre azi
într-un azi sunt atât de mâine în mine cu mine cuvântul mă scrie într-un jurnal în tine cu tine poemul dragostei mă citește într-un vers din același jurnal în mine cu tine ne cerne
VNVali Nițupoetul poem
a mai trecut o zi nu o pot opri cu mâinile goale mai vine o zi jucându-se din nou dorinţe cu acelaşi eu nu cu aceeaşi ea – e unica fugară prezent absent pașii cuvintelor îmi sunt prieteni pe
VNVali Nițusărutul dezbrăcat de dimineţi
în aşternutul primenit dragostea vindecă zodiile sărută pictura genelor şi coboară în spirală pe urmele paşilor pe prispa iernii calde dialogul buzelor flămânde de rost ascund sub tăcere alte
VNVali Nițunedormite dorințe în netăcere
nedormite dorințe în netăcere în avalanşa din nesomnul palmelor negăsindu-mă ecou dezmint că mă-ndrept spre nicăieri mai vreau să stau puţin în timpul nepetrecut cu despletite nopţi în
VNVali Nițuvocația simplității
te-am așteptat în palma timpului și te-am găsit în întrebările cu răspuns în universul verbului a iubi frumosul din frumos pur și simplu mi-am legat înțelesul de tine precum în ghidul de
VNVali Nițulumină - filă cu filă
în simplitatea cuvântului trăiește gândul dincolo de pretutindeni dincoace de aproapele unei pene fragile se naște un poem în netăcerea tăcerii verde – lumină în privirea serii degetele
VNVali Nițuiubirea din necuprins
în cartea de onoare a timpului cu drepturi de autor eu sunt tu și-mi ești un eu dar de la Dumnezeu cuvânt ortografia dragostei trăită în necuprins nu șoptită într-un cuvânt din
VNVali Nițuviața mea miroase a tine
afară e frig în seară buzele-s flămânde de rost timpul din oglindă trăiește iubirea din iarnă nu-i simplu vitraliu anost merg mai departe spre scânteia privirilor spre vârful de lumină spre
VNVali Nițubrațele unei cuprinderi
între azi și mâine îmi odihnesc ideile să regăsesc frumusețea în clipele de mâine mă voi despărți de azi cu tâmplele obosite de nesomn voi alerga cu timpul să prind răsăritul punctual și fără
VNVali Nițuepilog pe mâna serii
într-o zi ploioasă de octombrie se odihnește timpul deseori plecat prea repede înainte de sosirea unei caravane cu dorințe alergându-mă în viitor în lumescul dat voi aniversa numărătoarea
VNVali Nițușirul indian de cuvinte
mai presus de lume privește busola orizontului impresionante trăiri descătușate dacă ai putea măsura necuprinsul în ritmul inimii ai înțelege incendiul de argint de pe chipul ce arde e
VNVali Nițusecunda celestă a universului meu
se logodesc înserările cu atingerea degetelor lungi nocturnele sărutări cu sânii toropiți de dorințe umerii șoaptelor cu melodia naiului din ape obrazul trupului de foc cu înlănțuirile din
VNVali Nițuculoarea dintre culori
dinspre albastru spre verbul scorpionului dorința buzelor roșii acum știu este frumosul ce putea să mi se-ntâmple sensul meu în seva timpului semnul dinspre ceruri vocea cuvântului culori.
VNVali Nițufemeia - cuprins în necuprins
în cartea de onoare a vieții cu drepturi de autor eu sunt tu și-mi ești un eu dar de la Dumnezeu cuvânt.
VNVali Nițuaripa care duce spre casă
primește mărgăritarul din ochiul cerului meu prinde-l în palmele arse de dor atinge-l și spune ce simți când atingi cercelul din urechea dimineților te iubesc oprește-mă în albul brațelor
VNVali Nițu11 trăiri pentru T.
m-am rătăcit în propria-mi teamă trăirea s-a așezat în genunchi cu ochii înserării spre rugă dinspre albastru spre slăbiciune atitudini neînțelese de amiezile dezbrăcate de idealuri în serile
VNVali Nițu11 clipe pentru T.
îmi recompun trăirea ieri cu azi devin mâine nu mai vreau să pierd nimic pentru că nu mi-ar mai ajunge clipele să te regăsesc să-ți redau tot ce nu am făcut pentru tine în timpu-mi aprig și
VNVali Nițu11 suspine pentru T.
în culori de magnolii fierbinți vorbesc suspinele tale cu întrebări și frici ochii timpului joacă dorințe cu trupul zilei te strig trecătoare repetabilă din vorbire fără sunet doar cu o seamă
VNVali Nițu11 suspine pentru T.
am început să fiu departe de ieri mai aproape de mâine alerg printre suspine cuvintele ude și lacrimile cuminți întârzie-n mine în jurul meu plouă cu oameni norocul meu e globul de lumină cu
VNVali Nițu11 sensuri pentru T.
adeseori mă regăsesc închis în nefire mă zbat să rup chingile înțelese cu absentul din mine mi-au fost ursite jurământul și inelul prezențe pe degetele nopților pline de iubire timpul se
VNVali Nițu11 sensuri pentru T.
dacă ar putea vorbi tăcerile mele fiecare sens și-ar avea un rost din când în când privesc harta palmelor și nu văd popasul știut de lungimea unui arc cu săgeți și fără păreri de rău doar ținte
VNVali Nițu11 taine pentru T.
printre aparențe zâmbete din clișee formale și lacrimi fără lacrimi mirate de absurdul deghizat la ora meditației într-o absență motivată cu farduri ce curtează zborul aripilor
VNVali Nițu11 taine pentru T.
inspir a doua tinerețe respir o iluzie pe coapsa nopților când buzele nesătule de înțelesuri își odihnesc taina pe trupul flămând picior peste picior sămânță și rod culorile râd ninsorile-și
VNVali Nițu