Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Orbit de alb"5887 rezultate

0.01 secundeMeilisearch
35 rezultate
FE

Feru Emilia

AutorAtelier

Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...

8 poezii, 0 proze

Camelia C.PetreCC

Camelia C.Petre

AutorAtelier

Lumina din prima zi a tumultului în care m-a aruncat Dumnezeu m-a orbit dar m-a si fermecat. M-am ridicat și am făcut primii pași prin raiul Pământului, bucurându-mă de fiecare picătură de suflet pe care am întâlnit-o, lăsându-mă escaladată de îngemănările imensităților și ale instantaneelor. Mi-am ridicat privirea iar norii m-au înfășurat în nori. Apoi, strânsă până la durere, am ajuns din nou pe Pământ. Dar acolo nu mai era rai... Și atunci scriu. Scriind, mulțumesc. Mulțumind, cresc. Crescând, iubesc.

15 poezii, 0 proze

VH

Vladimir Holan

AutorClasic

poet ceh, nascut la 16 septembrie 1905 ; incepe sa scrie versuri de timpuriu si debuteaza la 21 de ani, cu volumul \"Evantaiul visator\" 1933-1938- redactor la revista \"ivot\" ( Viata)a Asociatiei artistilor; in 1968 primeste titlul de artist al poporului; in volumele publicate dupa 1960, mai cu seama in cele mari trei poeme, \"Noaptea cu Hamlet\", \"Toscana\" si \" Nopatea cu Ophelia\"( neterminat)se afirma ca un liric reflexiv, atras de marile teme ale iubiii si mortii; a scris si cateva culegeri de proza poetica si s-a remarcat ca un mare traducator moare la 31 martie 1980 Opera Evantaiul viselor-1926 Triumful mortii- 1930 adiere- 1932 Arc-1934 Vis - 1939 Primul testament - 1940 Noapte cu Hamlet - 1963 Noapte cu Ophelia - 1973 Toscana -1963 Toamana 1 vanatorii ce ar navali acum asupra indragostitilor ar orbi de prea marea apropiere. Tot asa este un pacat sa ucizi un sarpe, caci nu se zareste nici o femeie moarta. Desi aerul de pe deal bate in culori cel mai putin galben e galbenul...

0 poezii, 0 proze

VIOREL MUHAVM

VIOREL MUHA

AutorAtelier

Da, exist! Și dacă exist, pot constata că mai există și alții. Și am costatat că mulți sunt mai buni ca mine. Nu sunt stea, nu sunt fulg de nea, nu sunt nici primăvară, dar nici toamnă. Prin venirea mea pe lume, probabil că ursitoarele au uitat, ieșind pe coșul casei, din fiecare lucru din lumea asta câte o minusculă urmă, ca apoi să mă ostoiesc a le înțelege și descifra. Așa că am reușit cât de cât să înțeleg și să învăț, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, că trebuie să știu… mai bine ce-am învățat! Am învățat să învăț mai întâi, căci nimeni nu-i din început născut a ști! Am învățat ce-i fierbințela focului, arzându-mă de câteva ori cu flacăra iubirii. Am învățat să nu suflu în jăratec prea tare și de aproape, căci pot orbi de scânteile care sar din el. Am învățat ce-i răceala gheții, atunci când fără nicio remușcare, am fost părăsit sau ingnorat. Am învățat ce-i bunătatea, gustând ce-i dat să iasă din pământ, trudit sau din gura celui care știe ce-i bun în lume, punând în...

10 poezii, 0 proze

Mihaela Claudia CondratMC

Mihaela Claudia Condrat

AutorAtelier

Din ce-am scris, o definitie: lucrurile se întâmplă pentru a se simplifica întâmplându-se viața nu are decât două încăperi printr-una trece ziua prin alta noaptea printre din când în când un cal bătrân un cartof e mai mult decât suficient dar o fântână blestemată mai puțin locul devine rău și trebuie schimbat o imagine poate urma unei zile pământul a-ngropat cerul soarele pesemne locuiește altundeva ca vorbirea oamenilor acestea două au ceva în comun de exemplu te pot orbi suferința însă e mereu trează ca lumina lămpii care se micșorează viața durează la fel pretutindeni șase zile a șaptea e pentru plecări și întoarceri toate se pot îngrămădi într-un cufăr zise calul torinez și se duse puțin să înnebunească ...

9 poezii, 0 proze

Orbit de alb

de Adriana Ioana Danaila

Privesc pe geam și e afară Viscol greu și vreme rea. Ușor, din cer, fulgi albi coboară Și-ntunecă încet căderea. Mă uit și-n sufletu-mi pustiu Fiorul se strecoară. Mă-njunghe, mă ucide, știu: Totul...

PoezieAtelier

La capat de neant.....sunt eu

de Bataiosu Constantin Gabriel

E o veșnicie de cand m-am înrobit de-al vieții joc Și fără de odihna am dansat în jurul lunii ca un nebun cu iele amăgitoare si strigoi Și m-am iubit pe pat de stele cu întelepciunea luciferică Orbit...

PoezieAtelier

Pelerinaj, pelerinaj

de Daniel Aurelian Rădulescu

Mă plimb pe plutele de nori de vată, În azurul bleu, m-afund de moale voal Și-am pânze de păianjen, fine întinse, Să mă lipesc acolo sus, vreodată; Sunt solul meu, în cercetare de astral, Când voi fi...

PoezieAtelier

Sadoveniană

de CRETU IOAN

Vis de poveste – Sadoveniană Sau Îngerii nu cântă rock-and –roll E dis de dimineață la Protoierie. Gerul își arată colții. Preoții sunt pe picior de plecare. Lung va fi drumul spre minunea înnumită...

ArticolAtelier

Orbiți în lumină

de marlena braester

traversăm culori nevăzute rază după rază sub gravitația dansului lor s-a fisurat lumina: iată culorile dezgolite erodând transparența aspirate în umbra albă a dansului dar iată acest verde lent...

PoezieAtelier

nefericirea duce la porniri insangerate

de bogdan ioan

strans cu usa in sertarul cu jucarii mi-am prins gandurile fugarind un fluture cu albe petale si insangerate porniri, marcat de ceea ce i se intamplase. eu nefiresc si stingherit, am adormit pe...

Atelier

Romanța corbului

de Ion Minulescu

Pe țârmul nalt și drept — Hotarul, de unde-ncepe necuprinsul Imperiu-al apelor albastre Cu-atâtea felurimi de pete, Al apelor ce dimineața sunt verzi, Iar seara violete — Un corb a...

PoezieClasic

Nu mai ating pământul

de Silvian Costin

Călcând nisipul mișcător se-ascunde timpul Șoptește valul povestind strălucitor Plutind departe am uitat unde-i pământul Vâslește sufletul mințit amăgitor Privind o stea speranța caută prezentul În...

PoezieAtelier

Fluturii nopții

de Victor Țarină

Fluturii nopții în jurul lămpii Ca și mine, da, ca și mine Aproape descurajat de lumină Înspăimântat de focul inimii Și târziu adormit pe sânul iubitei Unde noaptea visez În nuanțe de alb Fluturii...

PoezieAtelier

fulg de nea

de Bogdan Adrian

te-am tinut in mana, fulg alb de nea ce esti insa, orbit de a ta frumusete, am uitat ca am mainile mult prea calde pentru tine si te-am pierdut incet, incet, printre degete...mi te-ai prelins pe...

ProzăAtelier

aripi amorțite de ingheț

de diaconescu diana

Imi iau aripile la picior Si dor Din ele insele Rănile noastre Fac o țesere De ploi albastre Pentru décor. In ele însele Rănile noastre Dor… Pană la plângere Până la nor. Suntem Doar lacrimi Si caste...

PoezieAtelier

„Pribeagul călăuzit de Umbră”

de Cornel Galben

Constructorul de lumi Benone Ghenciu, cum îl numește redactorul de carte Ioan Dănilă în postfață, revine în atenția cititorilor după o absență de aproape patru decenii, selecția operată pentru...

ArticolAtelier

Portret cu țara și Adi Minune

de Eugen Galateanu

De treci peste mine, țară Zdrobindu-mi oasele Îți las moștenire Valul de frig Orbit de deschiderea albastră Valul de frig Orbit de coapsa unei domnișoare nebune În mini la ora asta Pipăită de un...

PoezieAtelier

Transoceanie

de Daniel Aurelian Rădulescu

Imensitate de apă ce există mereu, de un ieri, o străbat din centru cred și nu există direcții, sau ar fi dar sunt șterse de valuri sau vânturi ce nu duc nicăieri, mă vântur, e un dute-vino, doar...

PoezieAtelier

Luminile

de Gârda Petru Ioan

Se-ntunecase de-a binelea. Ploua mărunt și des, o ploaie enervantă, căzută pe parbrizul vechii Dacii, ale cărei ștergătoare mai mult sporeau tainele drumului național DN… Farurile erau ca vai de mama...

ProzăAtelier