"Odihnesc în cuvinte" – 4930 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ASAlbu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
FOflorin otrocol
- m-a asimilat universul la 20 aprilie 1971 - mă odihnesc momentan la Cluj-Napoca - licențiat în știința calculatoarelor - masterat în informatică medicală și biostatistică - jurnalist radio în perioada 1993-2006 - din iunie 2006 îmi pierd timpul cu investigații jurnalistice - actualmente lucrez în televiziune (nu mă întrebați ce caut acolo știind că orice aș face nu pot schimba nimic) - de ieri căzut în propria-mi dizgrație - nu am publicat și nici nu voi publica curând pentru că știința cuvântului nu a atins apogeul care să-mi permită defularea publică -adresă de mail: revelatiata@yahoo.com
152 poezii, 0 proze
DADancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
SHSf Ioan Iacob Hozevitul
Unul dintre sihastrii romaini canonizati de Biserica Ortodoxa Romana, la 20 Iunie 1992, este Sf. Cuvios Ioan lacob de la Neamt - Hozevitul. S-a nascut la 23 Iunie 1913 la Crainiceni, langa Botosani, dintr-o familie de tarani credinciosi, numindu-se din botez Ilie. Dupa terminarea liceului, in 1932, a imbratisat viata monahala, fiind primit in manastirea Neant de staretul de atunci, Nicodin, viitorul Patriarh, la 15 August 1933. Cum scria un cercetator al vietii sale, Arhiepiscopul Lucian al Constantei, frumusetea slujbelor, mai ales a celor de noapte, blandetea calugarilor, iscusinta duhovnicilor si darul Sf Duh care se odihnea in inima lui, l-au legat pe acest tanar fericit de viata monahala. Manastirea Neamt a devenit pentru rasoforul Ille o adevarata scoala a evlaviei. Ajunge si la manastirea Turnu, isi satisface stagiul militar, apoi revine la Neamt, unde este numit bibliotecar, aprofundand Sfanta Scriptura si studiind Parintii Bisericii. La 8 aprilie 1936, este tuns in monahism....
1 poezii, 0 proze
PRpop romeo
Sa te topesti de iubire in tot si sa devii izvor de iubire divina ce susurul in noapte-si canta; Sa cunosti adesea durerea prea marii duiosii; Sa fii ranit si imbatat de intelegerea iubirii; Sa sangerezi de bunavoie si bucurandu-te; Sa te trezesti in zori, cu inima mereu inaripata si sa inalti, plin de recunostinta, multumire pentru inca o zi de iubire; Sa te odihnesti, coplesit de beatituine, la ceasul amiezii si sa cugeti la extazul iubirii; Sa te intorci impacat si debordand de fericire acasa la ora amurgului, Si apoi, sa dormi inaltand in inima o ruga pentru fiinta iubita, iar pe buze sa ai un cantec de lauda. din Despre iubire - de Kahlil Gibran adiemusmagic@gmail.com
869 poezii, 0 proze
Haralambie Grămescu
Haralambie Grămescu (18 ianuarie 1926, Plenița, județul Dolj - 2003) este un poet și traducător. Este fiul Elisabetei (născută Odinescu) și al lui Ionel Grămescu, țărani. Frecventează Facultatea de Medicină la Cluj (1945-1949), Școala de Literatură „M. Eminescu\" la București (1950-1952) și Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1964-1965). Între 1950 și 1972 este, pe rând, referent la Uniunea Scriitorilor, redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, „Gazeta literară\" și „Luceafărul\", lector la Editura Minerva. Debutează încă din 1949 în ziarul „Lupta Ardealului\", dar prima carte îi apare abia în 1969, în Elegii și egloge afirmându-se ca un poet matur în expresie și viziune. Grămescu urmează o linie neoclasică și parnasiană în formă, dar s-ar spune că e mai degrabă atras de experiența simbolistă prin apetența pentru inefabil și esențe. Multe poeme sunt concepute ca parodii și se intitulează Bacovia, Baudelaire, Rilke, Goethe, Apollinaire, Emil Botta,...
1 poezii, 0 proze
GPGeta Petrescu
Sunt artist plastic; Fac -pictura cu acul-; puteti vedea galeria mea, la:www.getasart.3x.ro Iubesc muzica clasica instrumentala; muzica cantry si o ascult atunci cind vreau sa ma odihnesc; si religia; Poezia este, mai mult o discutie intre mine si Dumnezeu,intre mine si Maica Domnului; Asa incerc eu, sa iau legatura cu Divinitatea;
2 poezii, 0 proze
Odihnesc în cuvinte
de Silviu Somesanu
Noaptea ce mă odihnește n-a mai venit, ea plânge și ploaia o cheamă când mustul înțeapă spre vin. Impulsul chiar eul mi-l umple, cum tulbură de nici sufletul nu simte emoții. În psihic unde se știe,...
Plăsmuiri în cuvinte
de Silviu Somesanu
Mă luminez în sfinte cuvinte prin aura semnelor din umbră, în care spiritul intră în lucruri cu adevărul vândut și necunoscut ca o ficțiune pe fața ochiului intangibil și ireal. Pacea lui dulce ca un...
propriu-mi carusel (XXXI)
de Vali Nițu
Sssstttt... Tăcere! Îmi creionez întrebări și scriu o piesă de teatru din răspunsuri. Actorii sunt amatori, profesioniștii sunt curioși de scenografie, regizorul zâmbește din cauza unei lumini ce nu...
Cartea stelei cu noroc
de Balan Gabriela Ana
În realul unei lumi triste în care visează trandafiri de granit, poeta pictează prin cuvinte un oraș cu alei înguste care duc spre piața cu flori. Și își strigă marea revelație: "află dragul meu / că...
Nu voi fi
de Silviu Somesanu
Nu voi fi unde trebuie în sertarele-n care cauți cu nume uitate. Sunt pe nişte rafturi de cărți unde mi se odihnesc poemele în cuvinte șlefuite-n suflet uitate și ele cum statuile prin parcuri,...
Cenaclul Agonia.ro – 25 noiembrie 2006
de Ela Victoria Luca
Sâmbătă, 25 noiembrie 2006, la ora 14.00 , Cenaclul Agonia va continua în același decor al „artei boierești”. Invitatul special din această sâmbătă va fi… Șerban Axinte , care își lansează volumul...
Răstignit în cuvinte
de Silviu Somesanu
Lumea care trece pe stradă descoperă o anumită ordine în toată dezordinea și fiecare își face o impresie care-i lămurește simțurile ca o cădere de frunze toamna ce lasă sfărâmicioasă o nostalgie pe...
Vacanță în extrasezon
de Bogdan Ion
Nu știu cum mi-a ieșit, că am prins peștișorul de aur. S-a întâmplat așa, când mă așteptam mai puțin. Știam din auzite, că te pune să-i zici o dorință, sau mai multe, dacă are el chef. Pe mine, nu...
Cuvinte dulci
de Cioban Stela
fac un tort din cuvinte dulci mestec mestec dau la mixer rezultatul este mulțumitor m-am îndulcit peste măsură m-am măsurat peste măsura cuvintelor care țâșneau din mine peste tot inundație inflație...
câtă liniște
de Alexandra Onofrei
în a șaptea zi tu ești background-ul certitudinilor mele acute cum că jazz-ul e jucăuș-patetic/ eu dansez într-o cutie transparentă mă despic în fâșii trist colorate/ atât dac-am trăi și noi într-o...
au plecat îngerii
de colar gabriela
Iată, se crapă de ziuă și eu te clădesc în cuvinte. Râzând și plângând, castel de nisip în care să-mi odihnesc tinerețea!
Dubla negație ontologică
de Bogdan Cristian Blascioc
Noaptea se lăsă încet în cimitir, cortină neguroasă căzută dintre stele, privirea-mi le contemplă, părând că le atinge, însă distanța-i uriașă ca proximul nadir. Eu merg pe aleea pietruită, pierdut...
banalitati
de Anne Marie Oprea
M-am plictisit. Adica in mod obisnuit nu sunt plictisita, dar cand ma opresc un pic sa ma intreb daca sunt plictisita sau nu, raspunsul este invariabil: m-am plictisit! Zau ca m-am plictisit. De...