"Oase" – 20505 rezultate
0.01 secundeMeilisearchBebeisme-şi-şosete
Bebeismul este definit ca lingușeală și gângureală
de sophie polansky
stefanica valentin
3 poezii, 0 proze
valeria tamas
M-am nascut in acelasi loc unde se nasc si muntii, probabil din aceeasi piatra.Se spune ca oamenii sunt facuti din carne si oase , eu cred ca m-am nascut din piatra si apa, colturoasa si alunecoasa in acelasi timp, uneori ca un bolovan alb de pe coasta muntilor gata oricand sa o ia la vale.Imi place natura in forma ei salbatica, imi plac oamenii domoli si cu mult bun simt imi place lumea satului si daca m-as putea preface in ceva acela ar fi un clopot de biserica. Am trait vesnic printre oamenii pe care i-am iubit agatata de sufletele lor ca un scaiete.Am avut marele noroc de a cunoaste oameni minunati si de a fi iubita de cei care-i pretuiam.Altfel, dupa atatea zbateri un simplu inginer zootehnist, pui de bihorean pribegind pe meleaguri banatene.Mi-a placut intodeauna sa scriu ceea ce simt intr-o clipa anume ca din toate cele trecatoare ale vietii sa-mi ramana mici amintiri , cateva cuvinte pe care citindu-le sa ma bucur.
783 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
Ionescu Alina
nascuta 4.03.1981 absolventa Liceul Pedagogic ,Targoviste, 2001 absolventa Faculatatea de Litere, romana-franceza , Universitatea Transilvania, Brasov, 2005 albolventa master:Limba , cultura si civilizatie romana in context european , Universitatea Valahia, Targoviste, 2006 iubitoare si autoare de poezie încăpățânată până în măduva oaselor, ajung unde îmi doresc fără a călca pe cadavre, ci reamintindu-le cum era când erau în viață îndrăgostită de oameni, chiar și de cei care au uitat de condiția lor îmi iubesc mama și tatăl mai mult decât viața mea Am sacrificat Brașovul și am ales să-i rămân un simplu vizitator! Moto-ul meu în viață:Înainte de prieteni, mă am bine cu dușmanii Realitatea-artefact al vieții Acum Las Iluziile Nenăscute să zburde pe Afară... Din iunie 2009...mama, am o fetita minunata Maria Sofia, o minune vie
28 poezii, 0 proze
Anghel Dumbrăveanu
Anghel Dumbrăveanu (n. 21 noiembrie 1933, Dobroteasa, județul Olt) este un poet, prozator și traducător român, aparținând generației resurecționale (1965 - 1970) și a revoluției paradoxismului bine temperat. După absolvirea Școlii Pedagogice (1949–1953), urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din Timișoara (1962–1968). Între anii 1953 și 1990 funcționează ca redactor, apoi ca secretar general de redacție și redactor-șef adjunct al revistei Scrisul bănățean, devenită Orizont. În prezent este redactor-șef al revistei Rostirea românească. Este căsătorit cu profesoara și poeta Alina Dumbrăveanu. Cei doi au împreună o fiică – profesoara, poeta și traducătoarea Violeta Dumbrăveanu. A scris și publicat peste 50 de volume de beletristică. Teritoriul poetic al lui Anghel Dumbrăveanu s-a conturat de-a lungul a patru decenii în volumele: Fluviile visează oceanul (București, 1961), Pământul și fructele (1964), Iluminările mării (1967), Oase de corăbii (1968), Fața străină a...
17 poezii, 0 proze
oanea sorin
2 poezii, 0 proze
Oane Horia
eu sunt poezia mea.sub nici o alta forma nu ma veti putea descoperi decat prin versurile mele. nu sunt nici axioama, nici religie, nici print...sunt eu, poet al acestor versuri scurte.iar cel care ma iubeste, as vrea sa-i strang mana...
6 poezii, 0 proze
un oarecare
neimportant sau cine stie...
1 poezii, 0 proze
Luminita Oraselu
3 poezii, 0 proze
Mirela Lemons
Chiar daca sunt atat de departe de tot ce-mi este drag inca nu mi-am uitat graiul si dragostea de a scrie.
1 poezii, 0 proze
Oase
de radun gabor
Sub pătura ierbii nisipul despică sămânța luminii peste lumile noastre doar o limbă de clopot abur de cafea și zornăit de oase.
oase
de Daria Darid
copacii se întorc cu spatele cum se lasă noaptea frunze moarte se încovoaie palmă lângă palmă împiedică pământul să respire să țipe să ceară ajutor eu mă tot poticnesc de oameni mă ridic să fug...
Oase
de corui mihai george
Iubito copil cu articulații moi agață-mi-te-n glezne precum vița adună-te lângă focul stelelor mele și cântă-mi răsucită-n ochiuri mari apoase sunete din trompete ronde ce cad în piruete peste ape...
Oase
de Raluca-Stefania Mihai
Se strâng în palmele mele bucăți de tramvaie ce întârzie și-și lasă bărbații suspendați în refugii ruginite. O curvă intelectuală își scuipă gândurile în colțul de vest al vagonului. Bărbații se...
Oase plângând
de Nichita Stănescu
Dacă scuturi din mine toți strămoșii mei, până la urmă, până la urmă va cădea din mine o stea! Ce viață, doamne, se mai înghesuie să curgă printre doi stâlpi!
Oase de fluturi
de Gheorghe Istrate
Sunt timbre ale mortii mici volante ei ara timpul zilei si-l reduc varsand in flori - calicii delirante - suspinand matasos de eunuc Ei trec pedepsitor in rana noastra ingalbenind in gerul prematur...
Oase de timp mucegaite
de aa
Pe flori de hartie ,in ungher de stea Se picura inimi Si sange ce nu mai curge Petale vechi de cale…. Ma sfasie durerea De suflet Ce misca sub coaja de copac, Mirosul si tacerea sunt o culoare : Rosu...
Oase moi
de Corbin Cristofor
În groapa asta Adâncă și rece, Tresar dintr-un vis, Mai am treisprezece Ture să dorm Din care să tresar Și-n fiecare ceas să mor, După-un vis bizar. Din gură-mi țâșnesc viermi, Care gem și strigă....
Oase, intestine, viermi
de Lucia Daramus
Lucia Dărămuș You love you Romania! –salutări din oaza de creație pentru poeții Europei. - oase, intestine, viermi - Înțelepciunea latină, din oaza căreia ne place să spunem c-am purces în lume,...
