"O icoană" – 22679 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
imaginea_conventiei
O fenomenologie a imaginii si a eului
de sophie polansky
a-b-c
Doua entitati diferite printr-o singura lege
de jkloungsuh
istorie
istoria, așa cum o văd eu
de sunet1
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
PAPetru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
SDslavu diana
.....doar o femeie cu frica de Dumnezeu si dragoste de frumos, in toate formele lui.... Rana mea Anonimă Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. ...preluată pentru că mi-a plăcut mult-jos pălăria, merci.... â ă î ș ț
90 poezii, 0 proze
DTDarjan Tanta
Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. Preluată pentru că mi-a plăcut mult din biografia Dianei Slavu.
75 poezii, 0 proze
Aanima
"Mai știi cum te numeam pe-atunci? Icoană cu picioare lungi, Veneai pe rîu sau rîu erai, Curgeai în mine pînă-n rai. Cu limba preschimbata-n bici Vanai pe coapsa iepuri mici" Economist. Scriu pasionat si accidental, fara pretentie de forma, liric si cu obsesia ritmului. Datorez www.poezie.ro oamenii, increderea si energia pe care mi-au dat-o la inceput de drum. obtin aproape orice imi pun in minte nu ma mai apropii de oameni ca le fac rau.
20 poezii, 0 proze
SBSavatie Bastovoi
Ierodiaconul Savatie, in lume Stefan Bastovoi, e cunoscut in cercurile scriitoricesti pentru volumele de poezie: Elefantul promis (1996, premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru debut, Premiul Salonului National de Carte de la Iasi, Premiul Salonului National de la Chisinau, premiu Fundatiei Soros); Cartea Razboiului (1997); Pestele pescar - o poveste (1998); Casa timpului (1999). In 2000 a publicat cartea Idol sau icoana? si recent Ortodoxia pentru postmodernisti impreuna cu Nicolae Balota, diaconul Andrei Kuraev si Dumitru Crudu. A publicat, incepind cu anul 1993 poezie, proza scurta, fragmente de roman, eseuri si publicistica in majoritatea revistelor importante din Romania si Basarabia. Din 1996 este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. S-a nascut (1976 in Chisinau) si a trait intr-o familie profund ateista. Pina la calugarie a fost ancorat in conceptiile tatalui, care a absolvit Facultatea de Filozofie din Petersburg. In urma unor conflicte, tatal, profesor la...
24 poezii, 0 proze
DNDumitru Theodor Neculuță
Dumitru Theodor Neculuță (n. 20 septembrie 1859, Târgu Frumos - d. 17 octombrie 1904, București) a fost un poet, ales membru post-mortem al Academiei Române. Primul poet muncitor din literatura noastră s-a născut în anul 1859, în Tîrgu Frumos, regiunea Iași. Fiu de țăran sărac, Neculuță a avut o copilărie grea și a plecat de acasă la vârsta de zece ani, pentru a-și câștiga existența. Pasionat de învățătură și muzică, n-a avut însă posibilitatea să urmeze cursurile liceale, așa încât a învățat singur, stăruitor și cu multe sacrificii, făcând și meseria de cizmar. A locuit la Iași, apoi la București, unde într-o odăiță de pe șoseaua Ștefan cel Mare, după ce isprăvea lucrul, citea și scria până noaptea târziu, însușindu-și o cultură literară temeinică. A debutat în poezie în 1894, colaborând la ziarele Icoana vremii, Adevărul ilustrat (1895), Lumea nouă literară și științifică (1894-1896). El însuși muncitor exploatat, după odioasa trădare a „generoșilor” (1899), ia parte alături de I....
1 poezii, 0 proze
EZE. Ar. Zaharia
E. Ar. Zaharia (n. Zaharia Macovei pe 24 ian. 1911, Horodnicul-de-Sus (jud. Rădăuți) - d. 2005) a fost un poet român din Bucovina, ultimul rămas în viață din grupul iconarilor. Despre autor: ”Scriitorul interbelic E. Ar. Zaharia, pe numele real Zaharia Macovei, le-a fost profesor la Oradea multor scriitori din zonă, sau care au trecut prin Bihor, după 1950, Mircea Zaciu, Ana Blandiana, Gheorghe Grigurcu, Vasile Dan, Octavian Doclin, Ioan Derșidan, Ileana Zubașcu ș.a. Născut în Bucovina, în 1911, a fost fixat de George Călinescu, în marea sa Istorie a literaturii române…, la subcapitolul Suprarealiști bucovineni, dedicat “iconarilor” (o prelungire zonală a Gândirii și gândirismului), din grupul cărora făceau parte Mircea Streinul, Iulian Vesper, George Drumur, Traian Chelariu ș.a. Puțini, însă, dintre cei care au învățat literatura română de la profesorul Zaharia Macovei, știau că a publicat ( înainte de 1944) 13 volume de versuri, pentru că după instaurarea regimului comunist la...
2 poezii, 0 proze
ISIoana scrie
OM, oameni, s.m. 1. Ființă superioară, socială, care se caracterizează prin gândire, inteligență și limbaj articulat, iar din punct de vedere morfologic prin poziția verticală a corpului și structura piciorului adaptată la aceasta, mâinile libere și apte de a efectua mișcări fine și creierul deosebit de dezvoltat. ♢ Loc. adv. Din om în om = de la unul la altul. Ca de la om la om = în mod sincer, deschis, prietenește. ♢ Expr. (A fi) la mintea omului = (a fi) evident, clar. (Nu-i) nici picior de om sau nu-i (nici) picior de om = (nu-i) nimeni. Om ca (toți) oamenii = om obișnuit, care nu se deosebește prin nimic esențial de alții. Ca omul = cum se întâmplă sau s-ar putea întâmpla oricui. Ca oamenii = cu manifestări obișnuite oamenilor; cum trebuie, cum se cuvine. Om bun! = răspuns pe care îl dă o persoană care bate la ușă pentru a-l asigura pe stăpânul casei că vine cu intenții bune. ♦ Persoană integră, care întrunește calități morale deosebite, care se remarcă prin...
38 poezii, 0 proze
Balas Ioana
1 poezii, 0 proze
ioana
poezie o: "noastra SCOALA" vai ce frumoasa-i scoala! Dar pe altii ii apuca Raceala, si lipsec, lipsesc, lipsesc vai ce Repede se-bolnavesc n! si nici nu au Febra Mare Dar ei se bucura ca Scapa de Tema!
1 poezii, 0 proze
O icoana
de Cojocaru Valentin
Port cu mine o icoană cu motive sculptate-n lemn m-am născut și i-am făcut ramă am trăit și-am pictat-o cu migală am murit și-abia atunci a fost sfințită.
O icoană
de Ion Pillat
Băiat e sau femeie? Doar capul se-ntrevede Și bustul ce-n penumbră alunecă. Ai crede Că mugurul, la floare nu s-a deschis deplin. Ca fund: munți, văi și lacuri, în stilul florentin. E de bărbat...
O icoana de carton
de Iris Barbulescu
Si totusi, icoanele nu ingenuncheaza niciodata, iar daca vor arde se vor deforma la fel ca mine, daca le innec cartonul isi va varsa culorile si isi va pierde limpezimea. M-am decis: nu vreau sa fiu...
Când o icoană va veni plângând
de Dumitru Mălin
Te-ntorci mereu cu dorul către munți Acolo unde-o casă oarbă știe Ce greu vei fi înstare să renunți La ea și la a ta copilărie Ce greu vei fi înstare să îți vinzi Grădina, curtea, pomii de pe coastă...
alergarea ca o icoana
de ion toma ionescu
alergarea se desparte de trup aburind ca răsuflarea gazelei pieptul zăltat plesnește sublim timpul oprit e un icnet de animal alungit doar stelele-s fixe și glonțul ...se făcea că alergam propriul...
Limba este o icoană: Ion Heliade Rădulescu
de Petre Anghel
Ca și în multe alte domenii ale culturii și atunci când vorbim despre limba română, nu putem să facem abstracție de rolul jucat de Ion Heliade Rădulescu, “o figură gigantică, cu atât mai minunată cu...