"Nu stingeți lămpile din mine" – 21948 rezultate
0.04 secundeMeilisearchbasarabia_nu_minte
Basarabia nu minte - roman în pregătire
de Marius Marian Șolea
liliana ghita boian
Am cincizeci de ani si ma simt nerealizata din punct de vedere artistic.Sunt absolventa unei facultati cu caracter economic, dar idealurile mele au caracter umanist,astfel ca in decurs de trei ani am publicat patru volume de poezii la doua editurii diferite prin largul concurs acordat de oameni cu suflet care au crezut si (sper ) mai cred inca in mine.In momentul in care am crezut ca viata si Dumnezeu nu mai are nimic nou sa-mi ofere a acordat sufletului meu un dans, un ultim tango al unei drame care m-a marcat profund si poate, pentru totdeauna. Sst! nu m[-ntrebati! sa nu- i stingem amintirea! Volumele se intituleaza astfel: sfasiere de lumina-2oo2 capricii autumnale-2005 rugaciune pentru tine-2oo6 rugaciuni despletite-n curcubeu-2oo6 Despre ele s-a scris putin; cei care au vrut sa ma cunoasca au citit poezia, cei care au considerat ca este suficient sa ma perceapa din viata de fiecare zi au trecut mai departe
2 poezii, 0 proze
RIRox Ionitza
nu sunt mai mult decta valvataia unei clipe care se stinge in cremenii inrourati ai diminetii... Buna dimineata!
16 poezii, 0 proze
Ion Ninulescu
Născut: 7 ianuarie 1881 Se stinge din viață la 11 aprile 1944 Copilăria o petrece la Slatina, orașul de baștină al părinților Școala primară și șase clase de liceu la Pitești Ultimele clase de liceu la București 1899 bacalaureatul 1900-1904 prezent la Paris. Intenționează să studieze dreptul la „Ecole de droit” 1906-1907 funcționar la Domeniile statului în Constanța Versuri: 1908 Romanțe pentru mai târziu Liturghii profane 1913 De vorbă cu mine însumi Cântec de leagăn 1930 Strofe pentru elementele naturii Strofe pentru cele patru anotimpuri Strofe pentru faptele diverse Strofe pentru mine singur Strofe pentru cel de sus 1936 Nu sunt ce par a fi 1943 Patrusprezece inedite Cinci grotești Proză: Casa cu geamurile portocalii Măști de bronz și lampioane de porțelan Roșu galben și albastru Mihail Sebastian despre Ion Minulescu: E un poet care și-a inventat singur tipul său de poezie. Nu-l datorează nimănui. În literatura românească nu are premergători, iar în literatura străină nu are...
0 poezii, 0 proze
ACAdolfo Bioy Casares
S-a născut la Buenos Aires pe 15 septembrie 1914 și a murit pe 26 martie 1999; scrie prima nuvelă la 11 ani, începe să studieze dreptul și filozofia, dar întâlnirea cu Jorge Luis Borges îi schimbă destinul. Este unul din maeștrii absoluți ai literaturii fantastice. Dupa aceasta se dedică in intregime literaturii (cu Borges avea de altfel să colaboreze, începând prin a compune un... anunț publicitar pentru iaurtul produs de firma tatălui său si continuand cu o serie de povestiri polițiste). Nuvelele sale fantastice uimesc prin perfecțiunea construcției, în care imaginarul se suprapune cu realul. Tot ce scrie Bioy Casares ține, de fapt, de romanul de aventuri care nu suportă nici un adaos stilistic inutil. Se stinge din viață la Buenos Aires, fiind considerat un veritabil patriarh al literaturii fantastice. Romane publicate: La invencion de Morel (1940)( Invenția lui Morel, trad. rom. 2003) El perjurio de la nieve (1944)(Sperjurul zăpezii) Plan de evasion (1945)(Plan de evadare) La...
2 poezii, 0 proze
Michelangelo Buonarroti
A fost unul dintre cei mai mari artiști din totdeauna, recunoscut încă din contemporani, sculptor, pictor, arhitect și poet italian. Și-a pus în proiect să facă din activitatea sa o neîncetată căutare a idealului de frumos. Născut la Caprese aproape de Arezzo, fiul lui Ludovico di Leonardo Buonarroti Simoni, primar al castelului de Chiusi și de Caprese și al Francescăi de Neri. Familia era de origine fiorentină, dar tatăl se afla în acele locuri pentru a ocupa postul de primar în calitate politică. A adus o mare contribuție artei contemporane, opere ce strălucesc și acum în întreaga lor valoare. Era stângaci și cel mai mult îi plăcea să sculpteze. Se stinge din viață pe 18 Febroarie 1564 la Roma lăsând în urma sa nenumărate opere de valoare printre care și câteva neterminate. Neterminarea ultimelor sale opere reprezintă convingerea de a nu putea atinge în întregime propriul obiectiv de a ajunge la Dumnezeu printr-un parcurs artistic, personal și subiectiv. Michelangelo înțelege că...
1 poezii, 0 proze
PAPopovici Alexandra
Ce pot spune despre mine? Sunt o fata cu obisnuita nascuta in Oradea,Romania.Am ochii caprui si m-am apucat sa scriu poezii cam din clasa a 4 a.De atunci de cand am descoperit aceasta parte a literaturii care, pot zice ca m-am indragostit de ea.Practic eu nu am prea mult timp sa scriu poezii deoarece am facut si fac o multime de lucruri(gimnastica ritmica,canto,design vestimentar,etc.)pe care le tratez pe fiecare cu seriozitate si cu pasiune.Am concurat la olimpiade judetene(romana,mate,informatica,fizica) la care am luat mentiuni.Poate ca voi avea un viitor plin de peripetii si de lucruri minunate dar cum nu stiu pot zice ca ma voi stinge ca o flacara necunoscuta intr-un univers neguros.
19 poezii, 0 proze
ICIon Creanga
ION CREANGA (1839-1889) -viata si activitatea literara- Ion Creanga s-a nascut la 10 iunie 1839 in satul Humulesti. Intre 1846-1855 urmeaza scoala din Humulesti, dupa care invata la Brosteni, apoi la Tirgu-Neamt si la scoala de catiheti din Falticeni. Intre 1855-1858 urmeaza seminarul de la Socola –cursul inferior, dupa care se inscrie la Facultatea de Teologie a Universitatii din Iasi, dar nu o frecventeaza. In 1875 il cunoaste pe Mihaai Eminescu. Devin buni prieteni. Eminescu il introduce la societatea literara “Junimea” si-l ajuta sa debuteze in “Convorbiri literare” (Soacra cu trei nuroi, 1 octombrie 1875), unde va publica pina in 1878 si celelalte povesti. In 1881-1882 publica primele trei parti din “Amintiri din copilarie”, a patra fiind postuma. In aceeasi perioada cu Eminescu, Creanga este grav bolnav si se stinge din viata la 31 decembrie 1889. Opera lui Creanga este epopeea poporului roman. Creanga este Homer al nostru. (G. Ibraileanu) Ion...
21 poezii, 0 proze
AVAgatha Vasiliu-Bacovia
Agatha Vasiliu-Bacovia, născută Grigorescu, este soția poetului George Bacovia, de asemenea poetă simbolistă minoră. Agatha Grigorescu-Bacovia s-a nascut in 1895, la Mizil. A avut o viata zbuciumata; orfana, nu si-a putut continua studiile. S-a instruit prin lectura. A fost functionara. Descoperindu-si darul de a face versuri, a lucrat la o revista literara. Abia la 23 de ani si-a inceput liceul, pe care l-a continuat cu Facultatea de Litere si Filosofie, absolvita in 1927. In 1928 s-a casatorit cu G. Bacovia. Agatha a debutat in literatura, la revista Scena, cu un poem in proza: Cand n-oi mai fi (1918). Peste un an, a mai publicat o poezie. Toata creatia ei poetica este o palida imitatie simbolista. Inainte de a se stinge, avea in manuscris un poem: De-a lungul veacurilor, de peste 1300 de versuri… Are marele merit că a avut grijă de poetul George Bacovia, sotul ei, și s-a zbătut ca opera acestuia să fie valorificată pe deplin. A studiat Literele și Filosofia la Universitatea din...
3 poezii, 0 proze
IBilona braica
M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....
26 poezii, 0 proze
Nnu
2 poezii, 0 proze
Nu stingeți lămpile din mine
de Lory Cristea
Nu stingeți lămpile din mine Lăsați-le, vă rog aprinse Ca orice trecător să vadă Că sunt cu brațele deschise. Să nu mă suspectați de faptul Că vă doresc c-un scop precis Eu vă iubesc fără condiții Și...
Plouă în cer
de petre ioan cretu
în satul meu casele au ferestrele topite de lună ulițele sunt cotropite de câmpia aspră și de jale în vișini cucii cu căști de oțel pitit sub umbra zilei eu - de mi-aș potoli plânsul poate aș adormi...
Pe întuneric
de Laslo Ioana Adriana
Am putea să stăm pe întuneric, eu și cu viața mea, cu veioza stinsă ținându-ne, totuși, strâns de mâini ca nu cumva să ne pierdem în orbire. Ai putea să închizi toate luminile orașului, să spargi...
Licuricii — în duh eminescian
de Jeflea Norma,Diana
Poate‑om fi ultimii ce văd a verii tainică lumină, cum licuricii, rând pe rând, se sting în iarba cea bătrână. Pe vremuri, nopțile curgeau cu stele mici, aproape vii, iar liniștea din sat plutea pe...
Toate femeile sunt frumoase !!!
de Titus Doboș
De ce o iubesc pe mama „Mama și tata se uitau la televizor când mama a spus: - Sunt obosită și e târziu. Cred ca mă voi duce în pat. O ia spre bucătărie ca sa facă sandvișurile pentru a doua zi....
Fluturașul
de Adela Vasiloi
Ca fluturii eterici – Talente consumate, Efemeride suntem și naiba sa ne ia! În cerc ședem turcește Cu cești frumos pictate Și picurăm cu versuri în drojdii de cafea! Iar lămpile albastre...
Fluturașul
de Adela Vasiloi
Ca fluturii eterici, Talente consumate, Efemeride suntem și naiba să ne ia! În cerc ședem turcește Cu cești frumos pictate Și picurăm cu versuri în drojdii de cafea! Iar lămpile albastre Transformă-n...
Fluturașul
de Adela Vasiloi
Ca fluturii eterici – Talente consumate, Efemeride suntem și naiba sa ne ia! În cerc ședem turcește Cu cești frumos pictate Și picurăm cu versuri în drojdii de cafea! Iar lămpile albastre...
martie cu umeri de gheață
de Mihai Leoveanu
atât de repede uitate sunteți voi care în fugă traversați străzile frumoaselor în rochii demodate și care înfloriți numai în cer eterne virginități femei ale poeților nimeni astfel nu își amână viața...