Căutare

Sunt unul dintre cei "doua mii si ceva" de indivizi de pe acest site,ce isi posteaza cateva dintre scrierile lui,scriu pentru ca asa simt,traiesc din plin viata cu toate placerile si neplacerile ei,ma refugiez intr-un alt unghi undeva in partea neutra a realitatii,observ,analizez,refulez idei si "ma hranesc cu carti",savurez inteligenta unor genii(a celor care au murit de mult dar inca mai traiesc si astazi),nu caut celebritatea(ea singura te gaseste daca intr-adevar ai talent!),blestem ignoranta si stupiditatea unora si ma revolt asupra inculturii voite. Prefer "refugiul spasmodic in realitate" si nu doresc sa ma ascund in visuri,corespondez cu trecutul,ma lupt cu prezentul si conversez cu viitorul,las melancolia sa ma mangaie pe frunte si realitatea sa ma pocneasca peste ceafa! in rest...eu pentru mine,lumea peste mine si altii peste voi! Sa ne minunam de tot si sa ma bucur de mine!

6 poezii, 0 proze

Maria Marinela Circiumaru

născută în a șaptea zi a lunii august, 1987, din mamă sfântă și tată filosof bunicul meu fără un picior (i-a rămas cândva pe undeva prin rusia) m-a învățat să citesc și să scriu la șase ani. Prin urmare, în primele săptămâni ale clasei întâi am vrut să renunț la școală, din motivul că "asta nu-i treabă serioasă". Cred că ar fi fost o decizie înțeleaptă! în clasa a șasea am vrut să pun foc bisericii din sat pentru că mi-a murit bunicul. 2002-2006...elevă a Colegiului Militar Liceal "Mihai Viteazul", Alba Iulia. Patru ani nu au fost de-ajuns pentru a-mi da seama dacă rastelurile goale sunt semn de pace sau de război (nici astăzi nu știu). 2006- 2009..studentă la Faculatea de Teologie "Andrei Șaguna" din Sibiu... am publicat 2 volume de poezie (Aproape târziu, ed Unirea, Alba Iulia 2005 și A opta mea zi, Agnos 2008, Sibiu)...primul din dragoste pentru un băiat, al doilea fără nici un motiv serios... cmariamar@yahoo.com www.mariamcirciumaru.wordpress.com

14 poezii, 0 proze

Johann Wolfgang Goethe

Johann Wolfgang Goethe, înnobilat 1782 (n. 28 august 1749, Frankfurt am Main – d. 22 martie 1832, Weimar) a fost un mare poet german, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale. Născut la Frankfurt pe Main, fiu al lui Johann Kaspar Goethe (1710–1782), înalt funcționar de stat, și al Catharinei Elisabeth Textor (1731–1808). Relația lui Goethe cu părinții, nu a fost fără conflicte. Cu excepția sorei sale născute la 7 decembrie 1750 Cornelia Friderike Christiana, ceilalți frați toți au murit timpuriu. În anul 1758 tînărul Goethe s-a înbolnăvit de variolă. Din anul 1756 pînă 1758, el vizitase o școală publică. Un rol esențial în educație religioasă luterană include lectură în Biblie și duminică slujbele la biserică. Primind o educație aleasă, studiind desenul, muzica, scrima, călărie, literatura germană și universală, limbi străine vechi și moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza și engleza). Prima îndoială în...

262 poezii, 0 proze

george dolphy olteanu

Despre autor. M-am nascut in Bucuresti in toamna anului 1977. Clasele 1-6 le-am facut in bucuresti iar clasa a saptea am terminat-o cu chiu cu vai intr-un sat din teleorman. Am intrerupt scoala pana in anul 1995 cand am absolvit la fara frecventa si clasa a opta. In 1996 am inceput sa lucrez la cotidianul „Tineretul Liber” ca reporter , sectia reporteri speciali. Dupa jumatate de an, a venit Vintu si mi-au facut vant si mie...In 1999 am intrat la searal la liceul „Nichita Stanescu „ din Bucuresti unde nu rezist mai mult de o luna si plec sa lucrez la cotidianul „National” unde am dat concurs si m-am angajat reporter..Dupa numai patru luni plec de la ziar si ma apuc serios de consumul de heroina. In 2001 fac o tentativa de a ma lasa de drog si ma angajez colaborator la ziarul „Azi”..Nu stau prea mult pe acolo si ma intorc, de data asta pentru doi ani, la heroina. In anul 2003-2004 dupa ce sase prieteni au murit iar eu insumi era sa decedez de doua ori, ma las singur de heroina, fara...

1 poezii, 0 proze

Mares Raluca Maria

Buna! Eu mă numesc Mareș Raluca Maria, am 9 ani și sunt din Brăila. Acum, ca am făcut cunoștiință,vreau să vă spun ceva : vreți să fiți prieteni cu mine ? Știu că uneori sunt inervantă, dar eu nu sunt așa mereu. Scuze, vroiam să spun că mai nimeni nu mă place, și ,măcar tu să fii prieten/prietenă cu mine ! Am o familie foarte amuzantă, mai ales când vine vorba de baie.Cine face primul ? Mama ! Cine face ultimul ? Tata ! Cine face al 3 ? Eu ! Și uite așa se termina o zi frumoasă de sâmbătă sau vineri. Ei, cam atât despre mine ! Acum despre animalele mele de casă. Dar cu papagalii mei a fost o poveste tristă ... Mi-au murit! Asta e tot, despre ei. Și aveam 3: Coco, Alice și Paco... Dar mai am destule animale. Am un câine. Să vi-l prezint : RASA : ciobănesc german CULOAREA BLÃNII : maroniu-galben OCHII : caprui Și cam atât despre el... Dacă vreți mai multe informații despre animalele mele, scrieti într-un mesaj.

3 poezii, 0 proze

Carlo Betocchi

Carlo Betocchi s-a născut la Torino în 1899. Lucrează în domeniul edilitar la Bologna, Triest, Roma pentru a se fixa (după ce a petrecut doi ani în Libia) la Florența. Aici scoate în 1923 „Calendario dei pensieri e delle pratiche solari” împreună cu Nicola Risi și Piero Bargellini. Este unul din colaboratorii asidui ai revistei „Frontespizio”, în a cărei colecție de poezie îi apare primul volum de versuri, Realtà vince il sogno (1932). Urmează: Altre poesie (1939); Notizie di prosa e di poesia (1947); Un ponte nella pianura (1953); Il vetturale di Cosenza, ovvero viaggio meridionale (1959); L\'estate di San Martino (1961); Un passo, un altro passo (1967); Prime e ultimissime (1974); Poesie del sabato (1980). A murit la Bordighera la 25 mai 1986. Există unii poeți ce se nimeresc poeți ca din „întâmplare”; nu au o „pregătire literară” propriu-zisă, vreau să spun că nu sunt „profesioniști”, nu au studiat adică literatura, nici n-o predau la Universitate, nici n-o practică în presa...

0 poezii, 0 proze

Filippo Brunelleschi

1377-1446 Arhitect și sculptor de geniu, s-a născut și a murit la Florența. Considerat întemeietorul arhitecturii Renașterii. Operele sale au reconfigurat, la vremea lor, aspectul Florenței. Nu era un erudit, dar trăia din plin efervescența culturală și literară a Florenței din vremea Medicilor

1 poezii, 0 proze

Olavo Bilac

Olavo Bilac s-a nascut pe 16-XII-1865 in Rio de Janeiro, Brazilia si a murit pe 28-XII-1918. Este considerat cel mai mare poet care a scris vreodata in portugheza.Maestru desavarsit al modelarii versului, cu un metru si rime ideal alese, poemele sale sunt naturale, sentimentale si in ciuda constructiei riguroasa a versului nu dau impresia de artificialitate. Tema poetica favorita a lui Olavo a fost fara nici o indoiala stelele.Era fascinat de frumusetea cerului instelat caruia i-a dedicat foarte multe poeme.In sutele sale de poezii, majoritatea sonete, intalnim si alte motive poetice ca iubirea, Dumnezeu, erosul, timpul, eroii, mitologia greaca. Bilac, numit si \"Printul poetilor brazilieni\" este si autorul versurilor imnului national. Ultimele sale cuvinte au fost, conform unui ziar din acea vreme, \"Aduceti-mi o cafea, am de gand sa scriu\"...

10 poezii, 0 proze

Albert Cătănuș

Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...

196 poezii, 0 proze

Nu au murit îngerii

de Octavian Sergentu

Nu au murit îngerii noștri Ei nu pot să moară pentru că sunt îngeri Și păzesc dragostea noastră Și culorile care zburdă pe dinăuntrul nostru Ca într-o gură de piatră Strig după tine și te aduc în...

Piesă cu ceas

de farcas george stefan

Ziua în care mi-ai spus cum ți-au murit îngerii secătuiți vulturi s-au adunat în fața casei tale flămânzi și atenți. Unul a săpat o groapă în curte, priveai din spatele ferestrei cu zăbrele ceasul...

Doliu

de Andreea Nicolae

Noi am fost condamnati la doliul iubirii ca sa nu suferim in continuu de moartea sufletului Si sufletele noastre totusi nu au murit o singura data, ci mor in fiecare clipa de nefericire Ne pierdem in...

Scrisori către Străin

de Galateanu Corina Roxana

Te privesc când plouă și parcă nu ai fi tu atunci, parcă ar fi alt om cu ochii întunecați și aproape plânși, care nu mă înțelege, care nu mă știe și nici nu are cum sa mă știe vreodată… Dar dacă nu...

Atelier

autoerotism estetic

de Vasile Munteanu

lasă-mă să bat câmpii până când îmi amorțește palma în care îmi țin sufletul ca pe o gură de ploaie e vară și iarna secolului poate douăzeci a dezvelit ogoarele noului anotimp barbarii viitorului...

Fără titlu

de Tudorel-Sorin Boulean

Se suia pe scări și cobora în fiecare zi parfumul amiezii îi umezea ochii și ce bine Aleluia făcea și popa împărtășindu-și vinul cu țârcovnicul iar fiu-său era în Belgia fugit de-acasă după mai multe...