"Noaptea din ultima noapte" – 20103 rezultate
0.03 secundeMeilisearchBivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
MGMatei Albastru Gavril
Semnături: Matei Gavril, Gavril Matei, Matei Gavril Albastru, Gavril Matei Albastru, Matei Albastru... (n. 3 octombrie 1943, Săliștea Nouă, jud. Cluj - d. 22 mai 2008, București) A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București. Coleg de generație cu Ioan Alexandru și Gheorghe Pituț. A lucrat între anii \'70-\'80 în redacția revistei Luceafărul. În ultima perioadă, era redactor la Editura Academiei Române. A debutat cu versuri în revista „Tribuna” (1962) și, editorial, cu volumul de poezii „Un copil lovește cerul” (1968). Mai este autorul volumelor: „Glorie” (1969), „Pur” (1971); „Împărăția” (1972), „Între floare și fruct” (1974), „Noaptea definitivă” (1978), „Patria libertății” (1979), „Steaua nebunului” (1982), „Povești auzite de la bunicul meu” (1983), „Un spațiu mai curat” (1991), „Pur și alte poezii & alte referințe critice” (2001), „Omnia 60 – Inedit 1” (2003). Unele sunt de poezii, altele de proză.
2 poezii, 0 proze
CRCristian Radu
M-am nascut in 1984. Nu la Timisoara. In Ardeal. In 1994 Milan a castigat cupa campionilor. Acum in 2004 sper la acelasi lucru. Prima carte care mi-a placut cu adevarat am citit-o in clasa a 11-a. Destul de tarziu, chiar daca am mers de la 6 ani la scola. Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, Intaia nopate de razboi. Aceasta a fost. Acum consider ca Patul lui Procust e pana acum cea mai frumoasa carte. in 2002 am intrat la Facultate de Automatica si Calculatoare din Timisoara. Cred ca am facut o greseala ca sa nu spun mai mult. Inca mai sunt student acolo.
1 poezii, 0 proze
roxana
Scenariu scris în graba... În jurul tău aceleasi discutii, aceleași roti zgomotoase, multime plictisita și senzatia de sufocare binecunoscuta… Imaginea îti aminteste de aglomeratia din statia de autobuz pe care ai parasit-o cu trei minute în urma. Timpul se transforma într-o asteptare cumplita. Astepti rabdator… gasesti că orice ar fi mai bun de facut acum… Asteptarea asta te intristeaza cumplit... Astepti, nestiind sigur ce ar fi mai potrivit. Intreaga existenta, viața toata îti pare cateodata o asteptare incerta… Scenariu fals, spectatori obositi… O vanzatoare de flori în primul rand, un iluzionist plictisit ascuns undeva, în randul al doilea, în spatele soferului adormit; lânga el, o trecatoare frumoasa. Îti intorci privirea spre cortina care aduce întunericul. Seara, plimbări lungi printre aceleasi chipuri, calatorii care incep și se sfarsesc aici… Astazi ești regizorul în masura să critice ultima repetitie. Continui să astepti, sperand că maine piesa va avea succes. Noapte… În...
7 poezii, 0 proze
MCMihaela Claudia Condrat
Din ce-am scris, o definitie: lucrurile se întâmplă pentru a se simplifica întâmplându-se viața nu are decât două încăperi printr-una trece ziua prin alta noaptea printre din când în când un cal bătrân un cartof e mai mult decât suficient dar o fântână blestemată mai puțin locul devine rău și trebuie schimbat o imagine poate urma unei zile pământul a-ngropat cerul soarele pesemne locuiește altundeva ca vorbirea oamenilor acestea două au ceva în comun de exemplu te pot orbi suferința însă e mereu trează ca lumina lămpii care se micșorează viața durează la fel pretutindeni șase zile a șaptea e pentru plecări și întoarceri toate se pot îngrămădi într-un cufăr zise calul torinez și se duse puțin să înnebunească ...
9 poezii, 0 proze
LBLaura Bran
Din ce in ce mai des ma ratacesc in cautarea ta in cautarea Dumnezeului meu cu o nemernica truda, ma straduiesc sa tes propria mea ruga propriul meu crez. E noapte adanca-n suflet si-n minte noapte de Dumnezeu noaptea propriului "Eu" Ma straduiesc din greu sa gasesc un loc sfant in acest pamant de trup care sunt. As vrea s-aprind o lumanare pentru speranta ce-a murit sa bat clopote pentru fiecare pacat faptuit si sa ma cobor ca-ntr-o incercuire de ape in propriul meu aproape.
6 poezii, 0 proze
PGPlamadeala Gianni
Nascut in noaptea de Sf. Ioan, la Iasi, in primii pasi ai lui '84 din cel de-al doilea mileniu. Debut...sau mai bine spus "debut": Octombrie 2008 - acasa, din "senin" ...
2 poezii, 0 proze
TDTraian Dorz
Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...
45 poezii, 0 proze
ATAlbert Toderascu
ma alatur acestei lumi pe 22 februarie 1990 undeva pe la 3 noaptea. copilaria mi-o petrec in stuhulet un satuc mic , printre campii , dealuri si paduri. printre flori , pasarele si crucile din curtea Bisericii. scoala generala 1=4 o termin in satul natal apoi pentru 5-8 merg in satul alaturat Ranceni. la 14 ani merg la liceu , liceul teologic ortodox din Husi. facultatea de teologie la iasi unde si sunt acum in anul 2! briza artei m-a cuprins odata ce am citit primele poezii de Mihai Eminescu si cu primele basme populare invatate in scoala! peste gradinita am sarit deoarece am fost doar o singura zi si apoi nu am mai mers , deoarece mai vroiam sa prelungesc copilaria si oricum atunci mi se parea o pierdere de timp , cand padurea ma invata mult mai multe! actualmente sunt student, intru mai tot timpul in controverse cu profesorii , pentru ca nu sunt deschisi la concepte noi , la moduri noi de a percepe lumea! cidat e ca sunt singurul din anturaj care am o perceptie despre lume mai...
14 poezii, 0 proze
Mihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
Noaptea din ultima noapte
de Florin DeRoxas
am vazut rasaritul in ochii tai scufundati in marea ionica, in marea marilor si cartea cartilor, te-am sarutat unde n-a trebuit, te-am mangaiat unde doar mana ta trebuia s-o faca, poate te vrea pe...
noaptea în care să-ți amintești o poveste
de Anghel Geicu
oferă-mi un randez-vou femeie, îți promit voi veni negreșit mă voi îmbrăca în cuvinte de catifea franțuzească voi peria șoarecii din casă, din cărți de joc voi face caleașcă valeți și dame vor dansa...
O altfel de noapte: Noaptea Bibliotecilor
de Florentina-Loredana Dalian
http://www.noapteabibliotecilor.ro/noaptea-bibliotecilor-tara/biblioteca-judeteana-stefan-banulescu-dinslobozia/ „Și cum scoboară noaptea, altdată așteptată, Îmi pare veche luna - și steaua ce...
Fara nume
de simona plataga
In carnea despicata si tulbure a marii Ti-am zarit urma de pas lasata pe nisipul fierbinte din Noaptea in care te-am vazut pentru ultima oara Cu roata de luna ce ameninta sa inghita tot cerul ti-am...
drojdie de toamnă
de Adriana Lisandru
un rid nou și-o durere mai veche lipită de tâmplă o dragoste-n plus de incinerat plus câteva obsesii falimentare acoperite cu filosofia ariciului nu mai știu când am cules ultima oară brândușe ori...
noaptea aceea ultimă
de dan plesa
noaptea aceea ultimă din care ne-am trezit orbi și fără voce ca un început al unei alte lumi cu propriile ei sunete și închipuiri nemișcătoare o apă adâncă în care odată înecați nu ne mai zbatem ci...
Ochi de câine!
de Lesenciuc Teodor
Omul din Grigorescu De când mă știu –adică de nu prea multă vreme- am urât cu toată ființa mea trei lucruri: prostia, răutatea și acea combinație dintre cele două care se cheamă îngâmfare. Primele...
spre necunoscut. Capitolul X
de nicolae tomescu
Într-o noapte, de sâmbătă spre duminică, a avut un vis. Când s-a trezit nu-i venea să creadă că n-a fost adevărat, atât de bine le-a văzut pe toate. A văzut câmpul cu drumul ce șerpuia printre...
mașinuțe electrice, cer plin de drone
de Daniela Bîrzu
aștept în ninsoarea care nu se mai oprește ca într-un cufăr pe care mi l-a dăruit mama cândva să-mi țin acolo toate micile mele agrafe de păr papiote și panglici trezirea e bruscă în noaptea în care...
La trecerea dintre ani
de Diana Manaila
este o așteptare este o femeie care zvâcnește sângele care taie copacii în orice bărbat este o atingere cu miros de lămâi cu miros de copii de zăpadă așa mirosea mama de Crăciun așa mirosea și bunica...