"Nici astăzi..." – 20369 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
MCMaria Marinela Circiumaru
născută în a șaptea zi a lunii august, 1987, din mamă sfântă și tată filosof bunicul meu fără un picior (i-a rămas cândva pe undeva prin rusia) m-a învățat să citesc și să scriu la șase ani. Prin urmare, în primele săptămâni ale clasei întâi am vrut să renunț la școală, din motivul că "asta nu-i treabă serioasă". Cred că ar fi fost o decizie înțeleaptă! în clasa a șasea am vrut să pun foc bisericii din sat pentru că mi-a murit bunicul. 2002-2006...elevă a Colegiului Militar Liceal "Mihai Viteazul", Alba Iulia. Patru ani nu au fost de-ajuns pentru a-mi da seama dacă rastelurile goale sunt semn de pace sau de război (nici astăzi nu știu). 2006- 2009..studentă la Faculatea de Teologie "Andrei Șaguna" din Sibiu... am publicat 2 volume de poezie (Aproape târziu, ed Unirea, Alba Iulia 2005 și A opta mea zi, Agnos 2008, Sibiu)...primul din dragoste pentru un băiat, al doilea fără nici un motiv serios... cmariamar@yahoo.com www.mariamcirciumaru.wordpress.com
14 poezii, 0 proze
ICIovița Camelia
Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...
6 poezii, 0 proze
ECElena Cardas
Nesemnificativa(deocamdata). M-am născut în 1959 .Scorpion.Venise iarnă înverșunată în Nordul Moldovei încât tata și-a dat paltonul jos să mă învelească și el a mers până acasă în costum și a făcut pneumonie . Nu erau nici taxiuri și nici autobuze în micul meu oraș iar o Dacie nu cred că se fabricase încă . Așa am început , cu prima respirație , primul scâncet și ocrotită de amândoi părinții până la sacrificiu. Încă de pe băncile scolii am cochetat cu literatura publicând în revistele de liceu dar în cele din urmă m-am hotărât pentru medicină , facultate pe care am absolvit-o în 1984 . M-am reîntors pe meleagurile natale unde astăzi sunt medic primar medicină internă. Ador să călătoreasc, îmi plac animalele și în timpul liber am revenit la prima mea iubire, scrisul. Așa s-a născut ideea de a începe un roman. Scrisul este un mister. Ce mi-a venit? Cum mi-a venit ? Nu știu să raspund. M-am apucat tarziu de scris, poate ca pentru a scrie proza e nevoie de mai multa experienta de viata,...
9 poezii, 0 proze
SIStoiciu Liviu Ioan
De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.
4 poezii, 0 proze
Iulia Otilia Lazarescu
Nici eu nu stiu cine sunt, de unde vin si incotro ma voi duce....
50 poezii, 0 proze
Paul Raetchi
nici eu nu mai stiu
6 poezii, 0 proze
Mihai Florea
nici una
1 poezii, 0 proze
AEandreea enea
nici eu nu ma cunosc pe deplin...
24 poezii, 0 proze
m
Nici una.
1 poezii, 0 proze
Severus Silvan
Nici viu, nici mort. Undeva la granita dintre taramuri unde gandul este suveran si ideea nerostita
1 poezii, 0 proze
Nici astăzi...
de Talabă Nela
Nici astăzi nu știu unde se termină liniștea mea și unde începi tu. Încerc să pun contur liniștii și să-mi așez capul pe ea ca pe o pernă moale, dar se destramă neîncetat. Uite-o cum îmi dă târcoale...
nici astăzi nu sunt altfel
de Ela Victoria Luca
acolo unde am crescut eu, oamenii nu mințeau decât atunci când moartea îi lovea în stern și nici măcar ei nu știau. se străduiau să îmi arate frunzișul încă verde, dar eu auzeam numai cuvintele din...
am construit un drum din toate amintirile unui arbore(și nu era nici astăzi nici mâine nici tu)
de Daniel Dăian
în fond foarte rar poți afirma că ai culoarea potrivită lângă tine de cele mai multe ori nu ai la îndemână decât o groapă săpată în unghiile altuia în care îți arunci toate viețile uzate și te...
Sute de mii de pahare
de Liviu-Dorin Clement
* * * nici astazi nu s-a întors. uda înfometata cu pantofi scâlciati si carti înca vii. mai sta pe undeva rezemând o turla sub ciudate clopote sub cer stacojiu. totusi îi mai umplu paharul totusi...
Question de gout
de Laurentiu Ghita
\"Nici astazi nu-nteleg de ce\" Imi scrie in franceza mon ami \"femeile prefera Chocolait, Iar noi, barbatii choc au lit\".
Viața
de Adriana Weimer
Nici astăzi, nici mâine, ba astăzi, ba mâine, de astăzi, pe mâine; viața ca un împrumut de la plată la avans.
acolo unde aburi nu sunt
de Vasile Munteanu
nici astăzi n-am oprit mi-am promis că voi lua avionul către cel mai îndepărtat aeroport că de acolo voi ieși din oraș prin nord pe o stradă fără nume și neasfaltată/ gerul va mușca din obrajii mei...
Oglindă mistuitoare
de Victor Felea
Înaintez prin viață - mă caut Și iată nici astăzi nu știu Ce e autentic și ce e fals În această ezitantă peregrinare- Nu deslușesc niciodată precis Hotarul dintre adevăr și neadevăr Uneori spun:...
pâine neagră
de maricica frumosu
am plecat să mă-ntorc dimineață dar nici astăzi nu sunt pasăre păsările nu plâng peste tot pământul visează înălțimi aceeași rană crește la orizont când îl atingi ultimul zbor se termină cu un semn...
caruselul
de Ileana Popescu Bâldea
nu ieri nu a existat nici astăzi doar ape spre nimic din uitarea de mâine (cățărată-n copaci) și aerul lipsă - sare de pe un deget pe altul al irisului prin gaura cheii umbra nisip încalță gleznele...