"Nemurirea sufletului singur....blestem" – 6355 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
RRox
Ratacind in cautarea timpului pierdut, m-am trezit cautand nemurirea sufletului departe de Romania, peste mari si tari...Oceanul mi-e sfetnic si departarea aliat. Nu sunt ce mi-am dorit sa fiu, dar exist...; si-o sa ma gasesc!
1 poezii, 0 proze
Niculescu Ioana
Sunt cerul sau marea din priviri .. Sunt calea ta de lumină Sunt mâna ce visu-ți poartă Sunt ziua caldă și senină, Sunt a nopții geană vrăjită Sunt pasul tău pe-al plăjii drum Sunt zefirul dimineții înmiresmat Sunt al primăverii parfum. Am îmbrățișări de rouă Am chemări înfocate în suflet, Am susur în inimă când plouă. Am umbre de val,colorat pamflet Am stropi de vise în privire Am zbateri de aripi închise-n timp, Am pașaport spre nemurire... Asta sunt...un castel de nisip Sunt un castel de nisip zgribulit, De furia valurilor mă feresc, De soare, și de răsărit, Și doar cu stelele mă sfătuiesc! Dar dincolo de umbra ta, Sunt plină de banalul eu, Și cândva îmi doream perfecțiunea, Și azi, și maine...și mereu Și când mă-nalț până la stele, Acolo sufletul e-o poartă.. E poarta ce m-asează între ele, Și ele îmi citesc în soartă! Dar, doar un val... e deajuns, Să mă dărâme, să-mi ia visul, Să-mi fure al meu nepătruns, Și să mi-l ia pe dânsul... Și dacă-mi ia visarea, zborul, Nu mai sunt, nu...
17 poezii, 0 proze
ADana-maria david
Doar muritorii cauta nemurirea fiindca nemuritorii nu stiu ce este aceasta. Ceea ce nu mă ucide mă face mai poet. Poezia este o trecere de pietoni între viață și moarte. Fiecare poezie este o reîncarnare sub o altă limbă de moarte. Cu fiecare cuvânt, mi se scurge o picătură de viață. Poezia este singura disciplină în care poetul este indisciplinat. Omenirea se duce de râpă, norocul nostru că mai există poeții.
15 poezii, 0 proze
cristina dumitrache
M-am nascut si am murit de atatea ori incat am invatat nemurirea !
3 poezii, 0 proze
Gheorghe Cristian Dorel
Vrei sa afli secretul nemuririi fizice? nemurirea. ro
1 poezii, 0 proze
Ioana
Sunt, sunt dimineata,sunt transparenta, sunt forta domoala, sunt intelpciunea secolelor din urma, sunt apa din care curcubeul isi bea frumusetea si nemurirea
27 poezii, 0 proze
SMSinica Vranceanu Moinesti
23 de ani... si inca n-am murit, 24 de ani... si inca n-am murit, 25 de ani... si totusi n-am murit... probabil ca sunt nemuritor! 27 de ani ... oare sunt nemuritor! 27 de ani si jumatate... M-am casatorit... Cum era cu nemurirea? Aproape 28 de ani... astept un copil! Am devenit nemuritor!!! 29 de ani... copilul nu mai este... Cui dracu' ii trebuie nemurirea? 31 de ani. De ce? 32 de ani. Ceilalti... din ce in ce mai mult ceilalti.
12 poezii, 0 proze
CBCamil Baltazar
Camil Baltazar (n. 25 august 1902, Focșani, d.27 aprilie 1977, București) este pseudonimul literar al lui Leibu Goldenstein (sau Leopold Goldstein) și desemnează un poet român evreu din perioada interbelică. Poetul cultiva versul tradiționalist și poezia intimistă. Deși în perioada 1947-1976 a publicat alte 8 volume de versuri, poetul a intrat, treptat, într-un con de umbră. Vecernii, 1923 Flaute de mătase, 1923 Reculegeri în nemurirea ta, 1925 Biblice, 1926 Strigări trupești lângă glesne, 1927 Cina cea de taină, 1929 Poeme vechi și noi, 1931 Întoarcerea poetului la uneltele sale, 1937 Tărâm transparent, 1939
10 poezii, 0 proze
Bangau Cristina Simona
hmm... i can be whatever you want me to be... ...ador zilele de toamna tarzii, in care simt ca e ultima zi cu soare care va mai exista... cred ca intr-un final vom ajunge cu totii sa suferim de depresii, degradandu-ne treptat, pentru ca aceea entitate suprema sa poata savura momentul in care ne vom autodistruge prin combustie interna... imi place teatrul de calitate, lectura, intr-o zi in care s-a intrerupt electricitatea din cauza furtunii, la lumina unor lumanari pe cale sa se stinga. imi place sa cred ca exista sfarsitul lumii... lipsit de paradis totusi. as vrea sa pot crede in basme cu creaturi fantastice, in care mai exista o farama de speranta in zambetele schingiuite de caldaramurile mizerabile. cand voi simti prima urma de fericire adimensionala, nedistorsionata, ma voi arunca de pe o stanca, in speranta ca voi reusi sa strang in gheare, nemurirea. pana atunci, iubesc...un nu stiu ce, nedefinibil, pe o margine de banca deformata de imaginea soarelui oglindit in ghetarul pe...
1 poezii, 0 proze
DUDl. Utopie
1711 - nasterea 1721 - concretizarea 2005 - constientizarea(nemurire)
3 poezii, 0 proze
Nemurirea sufletului singur....blestem
de Goia Radu
Stau acum in podul unei case parasite si la fel cum primavara isi asterne minunata mantie florala si eu incerc a imi asterne proiectiile gandului meu, proiectiile unui eu compromis. Afara ploua...
Oglinda si pendulul 16
de Cristian Vasiliu
Acum întreb și ascult oglinda! Întotdeauna am fost atent la toate firele de nisip ce cădeau din mine: dorințe, vise, sentimente și le-am drămuit în cântarul minții și al sufletului cu zgârcenia unui...
Am curaj si ma tem...de dragoste.
de Alex Munteanu
Invatza sa nu te mai bucuri, invatza sa nu mai ucizi cu zambetul shi cu mangaierea. Un singur suras al tau poate dobora pasarile de pe crengi, pasarile pe care numai o nefericire le-ar mai fi putut...
Decedata Caterina
de Alina Cristea
Caterina mi-a fost prietenă. Prietenă bună. Și din respect pentru prietenia ce-am avut-o, nu am umblat cu Răducu după moartea ei. Răducu era baiatul care mirosea a flori. Cel care m-a învățat să...
Amorul unei marmure
de Mihai Eminescu
Oștirile-i alungă în spaimă înghețată, Cu sufletu-n ruină, un rege-asirian, Cum stâncelor aruncă durerea-i înspumată Gemândul uragan. De ce nu sunt un rege să sfarm cu-a mea durere, De ce nu sunt...
Amorul unei marmure
de Mihai Eminescu
Oștirile-i alungă în spaimă înghețată, Cu sufletu-n ruină, un rege-asirian, Cum stâncelor aruncă durerea-i înspumată Gemândul uragan. De ce nu sunt un rege să sfarm cu-a mea durere, De ce nu sunt...
Vorbe potrivite
de George M. Nicoară
La trecerea porții Pana cu care Dumnezeu mângâia stelele căzute, cu acea îți curățam deunăzi sufletul greu de mine, de amurgul trecutului, de păcătoasa amăgire. N-am...
Și aș vrea să cunoști…
de Cornel Alexandru
Cât aș vrea să cunoști lumea cenușie ce înconjoară cetatea viselor mele… și cât aș dori să-i știi nemărginirea! ***** O lume compusă din nimic, O țară făurită din melancolie... Cât pot tânji să-i...
Dara Blu neDefinită între două pământuri ale dorinței
de Maria Prochipiuc
Nancy Popa Dara.. Nu știu cum să-ți arăt că îmi ești dragă. Sincer , cred că știi lucrul acesta.Ești printre puținele persoane cu suflet mare și de aur pe care le-am întîlnit ( și cît mă bucur că...
Pustnicul
de Radu Lupu
Pustnicul Vârfurile golașe ale munților sfâșiau seninul cerului neclintit. Peșteri adânci își deschideau hăurile spre soarele fierbinte, iar brazii falnici își mișcau leneș ramurile sub adierea...