"Negresa din pahare" – 324 rezultate
0.03 secundeMeilisearchGeorge Negrea
George Negrea a fost un poet român din perioada interbelică. A fost colaborator al revistei Viața literară. N-a scos nicio carte.
1 poezii, 0 proze
GGGeorge Gregorian
George Gregorian (pseudonim al lui George Ionescu Bruciu; 23 martie 1886, Sinaia, județul Prahova - 24 noiembrie 1962, București) este un poet. Fiu al lui Grigore Negrea Bruciu, profesor, Gregorian face parțial studiile liceale la Brăila și își va da foarte târziu bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de Litere a Universității bucureștene, dar nu a absolvit-o. În 1910 a debutat cu versuri la „Convorbiri critice". A colaborat tot cu versuri și, sporadic, cu articole diverse la „Flacăra", „Rampa", „Contimporanul", „Mișcarea literară", „Calendarul", „Porunca vremii", „Universul" etc. O vreme a fost director la „Gazeta refugiaților" (1940-1942) și la „Rampa teatrală și cinematografică" (1941-1944). A mai folosit pseudonimele George Anonimu, Ionescu-Brăila, Ionescu-Filaret. Debutul editorial și-l face în 1921 cu volumul Poezii, urmat de Țării mele (1925), La poarta din urmă (1934), Săracă țară bogată (1936), Lumini de seară (1936), Două fete dintr-un neam (1941). A obținut câteva premii...
1 poezii, 0 proze
Negrea Ovidiu
1 poezii, 0 proze
Negrea Teo
1 poezii, 0 proze
RNRaluca Negrea
Inutil de spus.
7 poezii, 0 proze
YZYigru Zeltil
mă retrag tiptil și cam atât. 2007-2013 (Volume tipărite: Cacao, Editura Tracus Arte, București, 2012 (copertă de Mugur Grosu) ISBN 978-606-664-026-8 (Premiul USR filiala Dobrogea pentru debut - poezie, 2012) ... ... Apariție (cu textul în proză „Porțelan cu elan”) în antologia: Alertă de grad zero în proza scurtă românească actuală, Editura Herg Benet, București, 2011 (Ursenco, Igor: coord.) ISBN 978-606-92892-9-7 Apariție cu un colaj într-un volum de Adrian Grauenfels, „Castelul lui Yanle” (publicat în Israel) Apariții în reviste: (debut simultan în Tomis și Agora, tipărite în aceeași săptămână) *Tomis, XLV, nr. 484, iulie 2010 (la rubrica Debut Tomis, cu poemele "Monografia ciocolatei roz", "Horia Bottea - Panorama ornithotextului" și "E•mi•nes•tea" și o introducere nesemnată, care îi aparține lui Dan Mihuț) *Agora, X, nr. 40, iulie 2010 („Anotimpul neanticipat”, „E•mi•nes•tea” și „o linguriță deasupra mării lingurice”; greșeli care aparțin redactorilor: poemele sunt semnate Florin...
228 poezii, 0 proze
Iuliana-Valentina Boboaca
38 poezii, 0 proze
PTPaul-Jean Toulet
Paul-Jean Toulet, né à Pau (Basses-Pyrénées) le 5 juin 1867 et mort à Guéthary (Basses-Pyrénées) le 6 septembre 1920, est un écrivain et poète français, célèbre par ses Contrerimes, une forme poétique qu\'il avait créée. Paul-Jean Toulet perd sa mère à sa naissance. Tandis que son père regagne l\'île Maurice, il est confié à un oncle de Bilhères, dans la vallée d\'Ossau. Il séjourne trois ans à l\'île Maurice (1885-1888) puis un an à Alger (1888-1889), où il publie ses premiers articles. Il arrive à Paris en 1898. C\'est là qu\'il se forme véritablement, sous la tutelle de Willy, dont il est l\'un des nombreux nègres, notamment pour Maugis en ménage. Colocataire du futur Prince des Gastronomes Curnonsky, il fréquente les salons mondains et les boudoirs demi-mondains qu\'il évoque dans Mon Amie Nane. Il travaille beaucoup et se livre à divers excès, dont l\'alcool et l\'opium. Il collabore à de nombreuses revues, dont la Revue critique des idées et des livres de Jean Rivain et Eugène...
2 poezii, 0 proze
Negresa din pahare
de Djamal Mahmoud
era cândva pe câmpuri stătea pe tronul ei virgină neatinsă decât de mama ei un țap dărâmă tronul face regina... sclavă negresa din pahare e dulce și firava.
Despre trei țepușe cu slană la două grătare și atacul felin
de Dragoș Vișan
Blacky și Moti – felina mamă gri cu ochi de aur și motanul tată cu ochii verzi dungile cenușii-bleu pe coaste ca branhiile rechinilor se învârt pe rând cu cei doi pisoiași ai lor Năsturel și Rechinaș...
Joaca preferata
de Leonard Cohen
Cartea a II-a J-fui Breavman îi place pictura lui Henri Rousseau, felul în care face el timpul să se oprească. „Veșnicie\" este cuvîntul care trebuie folosit. Leul va adulmeca veșnic veșmintele...
suntem împreună
de enea gela
atâta timp cât tăcerea nu se desparte în două atâta timp cât becul luminează egal încăperea/unde avem un singur pat și insomnii comune deci suntem împreună până ni se urcă la cap fantoma lui altceva...
Ion Negrea
de mihai traista
«Nu-mi pare rău că mă duc, Da-mi pare rău după plug, După plug și după boi, După părinții-amândoi, După plug, după rotile, După dragile copile...» (dintr-un vechi cântec de cătănie din Maramureș) I...
Lângă Brâncuși
de vasile salisteanu
Dăltuită în cumințenia pământului, o pasăre măiastră trezește muza adormită. Fiul risipitor șlefuiește o sculptură pentru un orb, în poarta sărutului. O focă-miracol din vinișoare cenușii scoate un...
Țiganca lunii
de Angi Cristea
sandaua lunii atingea nisipul în ritm de salsa din plete se scurgea a nopții lavă ne beam răcoarea dimineților cu miere caldă tu mă scriai cu note tot mai joase pe portativul munților în iarba cea...
Rândunica
de Luminita Suse
Notă: versurile din acest text mi-au fost inspirate de poezia Apă rea aparținând Elenei Maria (Ellen). Ea mi-a permis să le prelucrez ca să se potrivească tematicii povestirii mele. Faptele descrise...
America panglicilor cenușii, un vis... românesc (1)*
de Doru Ciucescu
Constantin Brâncuși în America, toamna anului 1926, la vama din New York, "Pasăre în văzduh", din 1926, evaluată la… 60 de cenți, considerată… "ustensilă de bucătărie", în prezent la Muzeul de Artă...
Secretul Doamnei Clara
de dan david
Doamnei Clara nu îi făcea nici o plăcere să stea de vorbă cu persoane care o cunoșteau din țară. Nici chiar cu acelea care proveneau din orașul sau din județul ei; indiferent dacă auziseră de ea pe...
Despre dragoste și alți demoni
de Gabriel García Márquez
UNU UN CÎINE cenușiu cu o stea în frunte năvăli în labirintul tîrgului în prima duminică din decembrie, trînti mesele cu grătare, făcu prăpăd prin tarabele indienilor și corturile cu lozuri de...
Numele meu întreg(sic!)
de Virgil Titarenco
Numele meu, u m e l e m e atît de lipsit de lehamite poetică u î n t r e prea plin de vocale g E oribil, arogant și străin de mine. Dar vi-l voi spune în timp. Nici macar nu e numele meu. E venit din...