"Natura se dezlantuie" – 17953 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
CICostache Ioanid
1912- Se naște Costachi Ioanide, al patrulea fiu al lui Titus Ioanide și al Ecaterinei Hadgi-Nahdesian. 1923- Liceul internat din Iași, având o natură meditativă, retrasă, bun elev la matematici, româna, franceză, desen. 1928- Părăsește liceul; neânțelegerile din familie îi adâncesc criza sufletească. Se înscrie la Academia de Artă Dramatică. 1929-1934- Absolvă Academia cu notă maximă. Poetul Mihai Codreanu îl recomandă Teatrului Național din Iași. Deschide prima expoziție de sculptură caricaturală, exponatele reprezentând personalități cunoscute din lumea teatrului și a scrisului. 1934-1952- Deschide șapte expoziții de acest gen la Iași și mai apoi la București. 1938- Se mută în capitală. Lucrează sculptură și regie pentru teatrele bucureștene. Ca urmare a unui diagnostic eronat, face peritonită și este internat de urgență la Spitalul Brâncovenesc unde chirurgul șef îi sugerează să se roage înainte de operație.În timpul intervenției chirurgicale, trăiește zguduitoarea experiență a...
21 poezii, 0 proze
MMarcela
Se intreba oare cineva cine sunt?! Nici macar eu...Totusi sa trecem la treaba. Biografia?!-Arhiva prafuita de agonia timpului Uitata pe coltul unei buze uscate A vrajitoarei batrane - Soarta. Eu - nascuta atunci si inca nu decedata, Insir biografia unei vieti inca virgine. Bantuie pe ici-colo si dincolo cineva, Ce isi doreste sa traiasca frumos. Fericirea o imaprte cu suferinta Se bucura de fiecare nota din muzica clasica Dansata in armonia vocii lui Pavarotti. Adora natura,linistea,haosul Adierea vantului ii produce extaz. Raza de soare o incalzeste ca iubirea de mama Luna ii asculta secretul noptii Norii spulbera gandurile adunate Si fulgerul o trezeste la realitate. Apa dulce de izvor ii amorteste buza. Iubeste viata, uraste moartea Simte durerea prin muzica Exprima sentimentul prin vers Iubirea o transforma in note muzicale Note intregi,doimi,patrimi,pauza mai lunga Si din nou pe scara portativului O patrime si-o doime isi face loc. Bataia inimii e un semn ca traieste. Respecta...
1 poezii, 0 proze
VTvaleria tamas
M-am nascut in acelasi loc unde se nasc si muntii, probabil din aceeasi piatra.Se spune ca oamenii sunt facuti din carne si oase , eu cred ca m-am nascut din piatra si apa, colturoasa si alunecoasa in acelasi timp, uneori ca un bolovan alb de pe coasta muntilor gata oricand sa o ia la vale.Imi place natura in forma ei salbatica, imi plac oamenii domoli si cu mult bun simt imi place lumea satului si daca m-as putea preface in ceva acela ar fi un clopot de biserica. Am trait vesnic printre oamenii pe care i-am iubit agatata de sufletele lor ca un scaiete.Am avut marele noroc de a cunoaste oameni minunati si de a fi iubita de cei care-i pretuiam.Altfel, dupa atatea zbateri un simplu inginer zootehnist, pui de bihorean pribegind pe meleaguri banatene.Mi-a placut intodeauna sa scriu ceea ce simt intr-o clipa anume ca din toate cele trecatoare ale vietii sa-mi ramana mici amintiri , cateva cuvinte pe care citindu-le sa ma bucur.
783 poezii, 0 proze
ASAdriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
LBLidia Batali
,,Socotesc ca esența Poeziei este, după natura spiritelor, fie de valoare reală, fie de importanță infinită: ceea ce o face egala cu Dumnezeu (...) În zadar am numărat pașii zeiței, le-am notat frecvența și lungimea medie; așa nu vom afla niciodată secretul grației sale instantanee. " Paul Valery ,, În poezie, în pictură, în muzică, în dans, nu trebuie să înțelegi, trebuie să-ți imaginezi.” Maria, nepoțica mea în vârstă de șapte ani. Sunt novice-n prozodie, Scriu din suflet, scriu firesc, M-aș lăsa de poezie, Dar copiii mă iubesc. Apariții editoriale: Copilărie, dalbă floare editura Eikon 2007 ,,Îmi face plăcere să recomand spre publicare volumul de versuri pentru copii semnat de doamna Lidia Batali.Este o carte plină de grație și de umor, scrisă cu un talent literar care este în același timp educativ. Nu mă îndoiesc că în penuria de cărți dedicate copiilor, care mi se pare evidentă în ultimii ani, acest volum ar umple un gol și ar fi cu adevărat util. " Ana Blandiana Broasca, melcul...
20 poezii, 0 proze
ICIovița Camelia
Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...
6 poezii, 0 proze
CMcoca maria madalina
Ma ghidez in viata asta plina de rautati,intrigi,barfe...dupa un singur lucru...claritatea cuvintelor de neinteles dar,care,fara nicio indoiala,inseamna multe. Locuiesc la tara,asta ma ajuta sa ma destind purtata de vant,murmurul apei cristaline de munte,si de dorinte ascunse...viata insasi este o dorinta...dar care se indeplineste in etape.Ele vin singure,cu putin noroc,sau mai greu,in functie de puterea fiecaruia dintre noi. Incerc sa ma las purtata prin castele,prin epoca demult apusa a cavalerilor si printeselor medievale...sunt mai multi...cei care ma apreciaza,cu adevarat ma considera o printesa,si-mi dedica versuri,prin vant si privind la stele...inconjurata de suflete calde,iubitoare de natura,sensibile,atrase de muzicalitatea vietii... Sunt un amalgam de dorinte,sunt ceea ce pot sa fiu,imi doresc sa nu ma schimb,vreau sa simt viata...Viata trebuie traita,insa ca sa faci asta trebuie sa o simti in adancuri...e inima ta. Eu sunt inima mea,sunt prietena mea...sunt viata!
6 poezii, 0 proze
WBWolfgang Borchert
Wolfgang Borchert s-a născut la 20 mai 1921 la Hamburg. Tatăl său, un om retras și plin de sensibilitate, era învățător la școala elementară din Hamburg-Eppendorf, iar mama scriitorului, Hertha Salchow, provenită din mediul rustic, aducea cu ea, în vâltoarea vieții din marele port german, poezia nostalgică a lumii de care se despărțise. Rezervat și tolerant, Fritz Borchert își educă fiul într-un spirit liberal, neîncercând să-i imprime nici un fel de convingeri religioase. Petrecându-și copilăria în mijlocul fiilor de marinari, căpitani de vase și negustori, Wolfgang Borchert, natură veselă prin excelență, rămâne totuși în timpul anilor de școală un izolat, un tânăr ciudat și excentric care nu arăta un interes deosebit pentru studiu. Nonconformismul adolescentin al lui Borchert începe să devină din ce în ce mai manifest. Ținuta vestimentară frapantă, preferința pentru anumite spectacole de teatru și opere expresioniste, afișarea dorinței de realizare a unei libertăți necondiționate,...
1 poezii, 0 proze
RERalph Waldo Emerson
Ralph Waldo Emerson (n. 25 mai 1803–d. 27 aprilie 1882) a fost un poet și eseist american, liderul mișcării transcendentaliste de la începutul secolului al XIX-lea. Ralph Waldo Emerson s-a născut în Boston, ca fiul reverendului William Emerson, un pastor unitarian provenind dintr-o familie de lungă tradiție pastorală. Cu timpul avea să se distanțeze de doctrinele apropiaților săi, formulându-și pentru prima dată filozofia transcendentalistă în eseul său „Nature” („Natura”). Tatăl lui Emerson, care și-a numit fiul "a rather dull scholar" („un elev cam greoi”), a murit în 1811, la mai puțin de două săptămâni de la aniversarea de 8 ani a băiatului său. Tânărul Emerson a fost trimis la Școala Latină din Boston în 1812, pe când avea doar nouă ani. În luna octombrie a anului 1817 Emerson a fost admis la Harvard și numit președintele bobocilor, o funcție care îi asigura cazarea gratuită. Emerson a primit o bursă, și, pentru a-și completa salariul infim, a dat meditații și a predat în timpul...
1 poezii, 0 proze
EVElena Văcărescu
...s-a născut în 1864, în București. Tatăl ei provenea dintr-o veche familie de boieri munteni, patrioți și literați deopotrivă, ce-l dăduseră pe cultivatul Ienăchită Văcărescu sau pe curajosul Ioan, potrivnicul greu de stăpânit al rușilor în epoca Regulamentului Organic. Mama sa a imbogatit blazonul Vacarestilor cu stema Falcoienilor, boieri olteni cunoscuți din timpul lui Mihai Viteazul, lipsiți de talente literare, nu și de pricepere în adiministrarea treburilor statului în diferite funcții. Elencuța și-a împărțit copilăria între moșia bunicilor săi de la Falcoi, pe malul drept al Oltului, și conacul de la Văcăreștii Dâmboviței, unde descoperă nu numai plăcerea lecturii dar și pe aceea a petrecerii timpului în natură sau a explorării satului din apropiere. Literatura engleză o va cunoaste prin intermediul guvernantei engleze sosite la noi ca atâtea altele, iar datorită studiilor la Paris se va familiariza cu cea franceză, mai ales ca aici are șansa să-i cunoasca pe Leconte de Lisle...
8 poezii, 0 proze
Natura se dezlănțuie
de Andrei Pavel
Norii aleargă cerul, vântul mătură natura toată să uite temnicerul din grota de-altădată. Să știe libertatea, la fel ca valul mării ce are calitatea uitării, în culoarea sării.
Natura se dezlantuie
de coserea dorinel ionel
Rigidul efemer ce roade omenirea, S-a contopit cu ura pierzindu-se iubirea Lumini nehotarate ce loc i-si fac in noapte, Se intrevad in zare scufundate in soapte. Doar vantul mai strabate o urma a...
Anotimpuri
de Iulia Negreanu
Flori albe de visin si flori roz de cires Imi puneai in par, privindu-ma gales. Parfumul de muguri si ghioceii de nea… Mai tii minte, iubite, ce frumos iti parea? Baia de soare, portocaliul din zori...
Picaturi de dragoste
de Sorina Moldoveanu
S-a strecurat nisipul printre pietre Și s-a ascuns de vântul înrăit, Iar liniștea se pare c-a dormit În ale oamenilor calde vetre. Natura se dezlănțuie stăpână Și nimeni nu-ndrăznește să o-nfrunte,...
Mostenirea
de Rosca Florin
Moștenirea Cetatea! De fapt este doar o ruină, o îngrămădire de pietre, ce cândva au fost șlefuite și potrivite fiecare la locul lor de tot felul de oameni. Așa o știu și părinții mei și probabil au...
venerația- act de eruditie.
de FLOARE PETROV
Este o singură cale spre Dumnezeu- venerația, este o singură cale spre artă - venerația, străbătută coerent fără fariseism până la capăt abia atunci vom fi oameni, până atunci mimetismul uman...
Alege-ți un pământ. Oricare!
de Doru Alexandru
Moto: \"Îmi lipsește enorm se te țin în brațe. Să îți citesc jurnalul cu plânsetele tale pe care aș vrea pur și simplu să ți le sorb. Îmi lipsește să sari la gâtul meu și să mă săruți. Îmi lipsește...
despre natura situației
de Ottilia Ardeleanu
Vreme cu fumuri. O creastă retează linia ferată pe care vine alene, ca și când s-ar interesa de vreo istorie de-o parte și de cealaltă a lumii, o locomotivă atât de veche. Pufnind la fiecare sută de...
uneori o apă subtilă se dezlănțuie
de ștefan ciobanu
vine din când în când un plâns fără expeditor o avalanșă de pietre transformată în lacrimi se cutremură plopii cei înalți din mine pe sub care o plimbam ținând-o de mână și casa în care a stat mama...
Stephen King sau despre cum se dezlănțuie vampirii
de Fluerașu Petre
Unul dintre cei mai mari autori de ficțiune din lume, Stephen King reușește de fiecare dată să-și fascineze cititorii, oferindu-le motive pentru a reveni la paginile sale. În “salem’s lot”, stilul...