"N-auzi, ..." – 21105 rezultate
0.01 secundeMeilisearchNicolae Serban
îți este foarte dor! mosorul taie in femeia pe care n-o mai iubești decât cu tălpile picioarelor. când calci pe nisip întodeauna îți rămâne întipărită iubirea. auzi cum creapă catepeteasma! din Iad nu se poate auzi nici o aripă de inger,doar o crăpătura din catepeteasma,din care din când in când câte unul ,din noi își scuipă păcatele, îngropate intr-un popă păcătos.
69 poezii, 0 proze
Isip André
Sunt nàscut în orasul Sângeorz-Bài, în România. Am plecat din tarà în 1982 din motive politice. Dupà o odisee de câteva luni de zile am ajuns în Franta, unde dealtfel locuiesc si-n ziua de azi. Scriu literaturà în limba românà de treizeci de ani. Am publicat în presa de specialitate, volum etc. Và trimit un text mai cu seamà ca sà am pàrerea dumneavoastrà asupra calitàtii scrisului meu, a nivelului literar la care am ajuns. Dacà îl gàsiti suficient de bun sà fie publicat, nu am nimic împotrivà. Sunt de acord de asemeni sà particip la concursuri organizate de dumneavoastrà sau altcineva.
2 poezii, 0 proze
AVAlexandru Vlahuță
Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești (azi Alexandru Vlahuță, Vaslui) - d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român S-a născut la 5 septembrie 1858 la Pleșești, fiu al unui mic proprietar de pământ. A urmat școala primară și liceul la Bârlad, între 1867 și 1878, susținând examenul de bacalaureat la București, în 1879. A urmat timp de un an cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a părăsit din cauza situației materiale precare, devenind institutor și apoi profesor la Târgoviște. Din 1884 până în 1893 a funcționat ca profesor la diverse instituții de învățământ bucureștene (Școala Normală a „Societății pentru Învățătura Poporului Român“, Azilul „Elena Doamna“, Liceul „Sfântul Gheorghe“). În 1888 a fost revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. Editează revista Vieața (1893 - 1896), apoi Sămănătorul (1901), împreună cu George Coșbuc. Din 1901 a funcționat ca referendar la Casa Școalelor. În 1905 se căsătorește pentru a treia oară cu...
43 poezii, 0 proze
Aallaavis
stiu,libera n-oi fi nicicand,prea multe bariere...dar insusi visul de-a fi ceea ce-mi doresc ma mai leaga azi de viata...
2 poezii, 0 proze
GCGeorge Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani. Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea...
102 poezii, 0 proze
GVGrigore Vieru
Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, Pererita, fostul județ Hotin, România, azi Republica Moldova - d. 18 ianuarie 2009, Chișinău) a fost un poet român basarabean. În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. Grigore Vieru s-a născut în familia de plugari români a lui Pavel și Eudochia Vieru, născută Didic. A absolvit școala de 7 clase din satul natal, în anul 1950, după care urmează școala medie din orășelul Lipcani pe care o termină în 1953. În anul 1957 debutează editorial (fiind student) cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de critica literară. În 1958 a absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea Filologie și Istorie. Se angajează ca redactor la revista pentru copii „Scânteia Leninistă”, actualmente „Noi”. La 8 iunie 1960 se căsătorește cu Raisa, profesoară de română și latină, născută Nacu și se angajează ca redactor la revista „Nistru”, actualmente „Basarabia”, publicație a Uniunii Scriitorilor din Moldova. Între anii...
453 poezii, 0 proze
Bivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
PGPetre Ghelmez
Petre Ghelmez (n. 2 martie 1932, Gogoșari, Județul Vlașca (interbelic) (azi județul Giurgiu) – d. 2001) a fost un poet, scriitor pentru copii, publicist, editor. Urmează școala primară în comuna natală, liceul teoretic Ion Maiorescu din Giurgiu, Facultatea de română-istorie, în cadrul Institutului Pedagogic din București și apoi Facultatea de Filologie a Universității București, al cărei licențiat este, din 1959. După terminarea studiilor devine, pe rând, redactor la ziarul Scânteia tineretului, redactor-șef adjunct la revistele pentru copii Luminița, Arici Pogonici, Cutezătorii, apoi director la Editura Albatros (1970-1974), redactor-șef al revistei Tribuna României (1974-1990) și director al magazinului pentru copii Ariel (1993-1995). Debutul în presa literară a avut loc în iunie 1955, cu poezia Despărțire de sat, în revista Tânărul scriitor, iar debutul editorial, în 1967, cu volumul de versuri Germinații, în colecția Luceafărul, Editura pentru Literatură. A colaborat la revistele...
6 poezii, 0 proze
Dimitrie Petrino
Dimitrie Petrino (n. 1838, Rujnița, Soroca, azi Republica Moldova - d. 30 aprilie 1878, București) a fost un poet, membru corespondent al Academiei Române. A publicat patru volume de versuri: ”Flori de mormânt” (Cernăuți, 1867); ”Lumine și umbre” (Cernăuți, 1870); ”Raul” (Cernăuți, 1875); ”La gura sobei” (Iași, 1876). A apărut un volum postum de ”Poeme” la editura ”Frații Șaraga” din Iași. Contemporan cu Eminescu, a fost comentat de Titu Maiorescu cu destule rezerve, criticat datorită conținutului morbid, aidoma viitorilor simboliști-decadenți. În timpul vieții a creat un scandal printr-o broșură cu atacuri la adresa lui Aron Pumnul, cel care i-a fost profesor lui Eminescu. La moartea lui Petrino, Eminescu îi va dedica totuși un necrolog candid în care îi apreciază activitatea de poet și îl critică pe d. N. Ionescu, care în memoria lui Petrino a făcut un discurs care însă nu menționează nimic despre activitatea sa poetică. Necrolog - Dimitrie Petrino Dimitrie Petrino, cunoscut ºi...
2 poezii, 0 proze
Oreste
Oreste (n. Oreste Georgescu în 1891 — d. 7 ianuarie 1918) a fost un poet asociat cu gruparea simbolistă a lui Macedonski. Datorită participării la cenaclul acestuia, era etichetat chiar \"poet nou\", dar, așa cum a remarcat un critic peste doar câteva decenii, stilul său caracterizat printr-un sentimentalism dulceag este azi mai degrabă învechită. Același critic a remarcat însă ultimul volum antum \"Cireșul înflorit\", constând exclusiv din poezii de dragoste cu accente uneori inedite. Simplitatea formei conduce uneori la fericite accidente de lapidaritate bine-venită. Opere * În umbra iubirii, București, 1909; * Poezii, Socec, București, 1911; * Himera, București, 1914; * Cireșul înflorit, Tipografia George Ionescu, București, 1916.
2 poezii, 0 proze
N-auzi, ...
de Ionel Catalin Diaconu
N-auzi, … De departe departe muții rostogolesc sferele incolore incolori teșesc comod colțurile cuburilor lor în vârfurile dălților parcurgând semnele ne par curgând din gând lumini gri. Auzi ? Nu...
Te-ai depărtat, n-auzi chemarea
de Ștefan Petrea
Iubito,-i noapte albă și misterul Ne înconjoară ca o ceață deasă Iar bolta peste trupul meu se lasă Ființa ta, ce a cuprins-o gerul, E-nveșmântată-n amintirii rasă. Revino, să ne îmbătăm cu Cerul, Nu...
n-am gasit niciodata cuibul
de mihai amaradia
N-am găsit niciodată cuibul în care locuiai tu cu inima deschisă ca o floare de lotus. Niciodată nu te-am aflat, desi de mic copil colindam prin toti copacii după aripile tale si chiar atunci când...
n-AUZ-Ina
de Miclăuș Silvestru
una-i fata mamei și-i destul de mare crescută de bunici la țară grădinița școala zilnic frecventate ghiozdănel ghiozdan rucsac ca oricare copil le-a avut pe rând nume de botez ales de bunici...
Doi n-am, ori șapte?
de Adrian Firica
nu te țin de mână dintr-o confuzie nu te mângâi ca să nu fugi iară de tine nu mi te strâng în brațe ca să nu mă respiri nu te alung pentru că nu-mi ești mamă sau soră nu te doresc pentru că e...
Ploua când n-ai venit
de Simona Stancu
E primăvară, știi? Și plânge cerul. Îmi plânge cerul… Iar eu, eu te-aștept acolo unde eram mereu, cu tine, prima oară. Am venit într-un reflex ciudat crezând c-ai auzit și vei veni și tu la chemarea...
Când iubirea mă acuză
de Dorina Omota
N-auzi freamătul din frunze Care-ți spun că îmi ești far, Deși mă ascund în scuze Doar să știu de ai habar Că-n alai de lăcrimioare Peste albul zorilor Îți soptesc cu-nfiorare Două vorbe:-Te ador!.....
De neiertat
de Ilie Iunia Mihaela
N\'auzi cum plouă peste noi? Îmi plouă-n suflet și în gânduri. Si-așa de grei îmi par azi stropii... mă doare carnea de la ei Și aș ploua și eu ca ploaia: să-ți cad pe mână și pe buze, să-ți curg...
X
de Giuseppe Ungaretti
N-auzi a platanului Frunză, nu-i auzi deodată trosnetul Când pică de-a lungul fluviului pe prundișuri? Îmi voi înfrumuseța apusul astă seară; Cu frunzele uscate se va-mperechea O pâlpâire trandafirie.
Bejenia
de Ion Pillat
N-auzi pe vale scârțâit de cară? Nu vezi în zare peste sate fumul? Intrară, bade, turcii iar în țară, La munte fug rumânii cu duiumul. Pârjol și foc aduc cu ei păgânii, Omoară mamele și taie...