Poezie
Te-ai depărtat, n-auzi chemarea
sonet
1 min lectură·
Mediu
Iubito,-i noapte albă și misterul
Ne înconjoară ca o ceață deasă
Iar bolta peste trupul meu se lasă
Ființa ta, ce a cuprins-o gerul,
E-nveșmântată-n amintirii rasă.
Revino, să ne îmbătăm cu Cerul,
Nu asculta la tot ce spune clerul
Hai să fugim în Rai, fată frumoasă!
Zadarnic! Nu îmi mai auzi chemarea,
Te-ai depărtat, doar eu în noi revin,
Și simt prin trecere cât de amar e-a
Tăcutei vremi pocalul gol cu vin.
Pe țărm stau singur, numai eu și marea
Și-s îmbătat de dorul tău, divin.
033.885
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Te-ai depărtat, n-auzi chemarea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/13943282/te-ai-departat-n-auzi-chemareaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LMLMLiviu-Ioan Muresan✓un poem ce poate încălzi cititorul. De preferat genul, mai ales că e reușit. Inedite unele cuvinte din rimă.
0
GI\"E-nveșmântată-n amintirii rasă\", nu cred că merge.
Amar e-a tăcutei vremi pocalul, poate că se admite ca licență de dragul rimei...
Amar e-a tăcutei vremi pocalul, poate că se admite ca licență de dragul rimei...
0
ȘPLIM, nu ma mai lauda ca-mi iau nasul pe sus :).
Ioan, la faza aia cu amintirea am petrecut
destul de mult timp, incercand diverse variante.
Asta mi s-a parut cea mai nimerita.
Cam zgarie urechea recunosc dar atat am putut da.
Va multumesc pentru trecere!
0