"Muntele din mine" – 4689 rezultate
0.02 secundeMeilisearchDaria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
Naan Lea
Nascuta 02.05.1986 - Brasov, Romania. Scriu ocazional, ca si cum as picta. Iubesc muntele care ma ajuta intotdeauna sa-mi refacc fortele si sa-mi intaresc increderea in mine insami si in oameni. " Vino, crengile de brad vor matura praful din sufletul tau, norii iti vor pune iar in miscare mintea amortita si dulcea apa a izvoarelor de munte iti va da putere, dragul meu prieten".
8 poezii, 0 proze
Stăncioi Natanael
"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)
13 poezii, 0 proze
MIHALACHE BOSTINA OANA
Nu imi voi scrie propriu-zis biografia, ci mai mult niste impresii despre mine.Am o profesie cu cerinte oarecum diferite de ceea ce se intimpla pe acest site.Acesta este unul din multele motive care m-au determinat sa ma inscriu.Provocarea.Am scris putin pina acum, dar asta se datoreaza poate comoditatii sau faptului ca nu am avut niciodata un control pe ceea ce fac.
2 poezii, 0 proze
Nerses Snorhali
Născut în cetatea Țovk (mările) din familia prințului Apirat Pahlavuni. A studiat la mănăstirea Carmir(Roșie) de pe muntele Sev (Negru). 1130 Episcop 1166 Patriarh Suprem (Catoliocos) Este cel mai mare poet medieval armean după Naregați
1 poezii, 0 proze
bianca marcovici
biografie Diploma de excelență primită din partea "Centrului Cultural" Israel-România,Tel Aviv, 26.02.2011, Muntele meu, Carmel http://usriasi.ro/marcovici.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Bianca_Marcovici O nouă carte, Muntele meu, Carmel, editura "Revista Familiei",Israel * "Espresso dublu la Ierusalim" , Israel, 13 noembrie, 2008 Semnal de carte în Revista "România Literară", București semnat de poeta și criticul literar, Grete Tartler. Îi mulțumesc pe această cale din toată inima: http://www.romlit.ro/cele_opt_note_ale_gamei http:http://wxwx.wordpress.com Este tradusă în limbile spaniolă și portugheză în revista virtuală NIRAMART & - 2008-11-14 - Placheta de versuri bilingvă, "Espresso dublu la Ierusalim" a poetei Bianca Marcovici, traducerea în ebraică a lui Tomy Sigler (traducătorul Luceafărului), poate fi procurată de la autoare! brocatul cortinelor Veștile monopolizează presa manipulează, trebuie să citești printre rânduri, să descifrezi viața celebrităților, să te ascunzi...
641 poezii, 0 proze
Victor Felea
Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri alese, 1973), Cumpăna...
0 poezii, 0 proze
Victor Felea
Victor Felea (1923-1993) Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri...
107 poezii, 0 proze
Nicolae Caratană
Poetul Nicolae Caratana s-a nascut la 23 ianuarie 1914 (data incerta) în localitatea Horopani din Macedonia - Grecia, situata între orasele Veria si Naoussa, de pe istorica artera de comunicatii Via Egnatia. Din informatiile pe care le-a obtinut de la bunicul in linie materna, era convins ca familia sa este originara din partea Albaniei si ca, ulterior, odata cu migratiile de populatie din Albania catre Macedonia centrala, s-au stabilit in localitatea Horopani, dupa ce mai intai, au locuit o perioada de timp si pe Muntele Viciu (o ramificatie a Muntelui Gramos). S-a nascut intr-o familie saraca. Tatal sau era muncitor forestier, lucra departe de casa. O perioada de timp a lucrat si in America. La varsta de opt ani, fara ghiozdan si rechizite s-a prezentat singur la scoala din sat, scoala cu predare in limba greaca. La inceput nu intelegea nimic, dar avand o memorie foarte buna a facut mari progrese in insusirea limbii grecesti si a cunostintelor elementare, in ultimii ani ajungand...
5 poezii, 0 proze
Dumitru Pricop
n. 21 mai 1943 d. 29 iulie 2007 Poet, supranumit "patriarh al Vrancei". Autor al volumelor de versuri: "Patima muntelui" (1978) "Lumile din strigăt" (1981) "Locuitor în Oedip" (1983) "Lacrima arlechinului" (1985) "Stelele din adâncuri" (1988) "Inițiere în obsesii" (1990) "Dumitru al peșterii - Dimitri de la caverne" (1997) "Paharul însângerat" (2001) "În căutarea muntelui albastru" (2003) "Muntele patimii" (2003, volum antologic "Scrisori din temnița libertății" (2005) Poezia lui Dumitru Pricop a fost receptată de mari critici literari precum Alexandru Piru, Laurențiu Ulici, Ion Rotaru, Constantin Ciopraga. Dumitru Pricop este un simbol al culturii vrâncene și merită un omagiu pe măsura valorii sale. Semn de prețuire fata de personalitatea poetului, colectivul de cadre didactice de la Școala Negrilești, propun schimbarea denumirii singurei instituții de învățământ din satul copilăriei lui, atât de drag marelui poet, în Școala cu clasele I-VIII „Dumitru Pricop”. Omul de litere Dumitru...
3 poezii, 0 proze
Muntele din mine
de Cuth Hajnalka
Uneori aș vrea să duc o viață de nomad, La poalele muntelui cel mare Să-i fiu doar eu prietenul cel pribeag Suflat de vântul burzulit și mângâiat de soare, Să stau pe-al lumii acoperiș doar pentru o...
Muntele din pieptul meu
de mircea trifu
Îmi pun muntele-n căruță, tras-acum de lupii mei Și îl duc să-l vând în târg, tocmai la Sfârșitul Lumii, Iar cu-arginții luați pe el, am să-i cumpăr foametei Trupul tău, ceara ramasă, scurs în...
dezbracă(mă)iubește(mă)uită
de Vasile Munteanu
acesta îmi este amânarea dezvelire a copacului ce se odihnește în frunze larg la suflet ca o cămașă fără nasturi fără guler și fără manșete tresar de câte ori piciorul rupe-un vreasc cumva o amintire...
Destainuire
de Radu Macovei
Din teoretica splendoare Te-ai nascut tu, zeita-n vis Sa fii in viata o carare, Drumul cuiva spre Paradis. Dibace tu, umbra de gand, Napraznic dor de viata vie, O fi aievea si-atunci cand Cuiva i se...
Iti port doina acasa, mama
de mircea trifu
Simt pe munte cum se-nșiră Toate zilele din viață Când te ghemuiești, făptură, Cu ghenunchii strânși la gură În palatul meu de ceață Și avar ca un năvod Parcă uit să și respir Te deșir pe-un pumn de...
bumerang
de bianca marcovici
vorbele au vârful săgeții în ochiul al treilea îți citesc gândurile nu-ți clădi castele de nisip peste templul meu lăsat în paragină, așa cum e îmi aparține ca și pământul meu. tracul violonistei...
Despre Senzații, Sete și alți Demoni
de Oana R.
Motto: “Pentru noi, artiștii, arta e compromisul fericit pe care-l facem cu tot ceea ce ne-a lovit sau înfrânt în viața de toate zilele. Și astfel, nu mai evităm destinul, așa cum încearcă să o facă...
Muntele din lesă
de Maria Elena Chindea
întoarce brazdă în talpă abisul muntele urcă pe teamă dureros și stingher masca de aur agață pironul de aer tu unde și cine te leagă de vânturi prea multe erupții înghite ceața exersează un dans...
Muntele din gând
de Julia Kretsch
După veacuri lungi de sete, După morți și chinuri crunte, Priponindu-mă-n perete, Mi-am clădit în gând un munte. Ca să-l urc mi-au mai rămas Câteva zeci de secunde, Smulse aprig dintr-un ceas Vechi,...
din mine crește o altă haină
de Belean Maria Ileana
ezit să o îmbrac știi cum e golul acela după ce rămâne creanga de măslin fără frunze sigur știi privesc pânza albă atârnată eșarfă la colțuri de poeme aștepți să-i cânt în culori cât mai vii poate...
