"Muñequita" – 479 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
AVAlfonso de Valdés
Alfonso de Valdés (Cuenca (España), 1490 – Viena, 1532) ha sido considerado por la crítica como cabeza del erasmismo español, junto con su hermano Juan. Escritor y secretario para cartas latinas del emperador Carlos V, nacido en Cuenca a finales del siglo XV. No se sabe exactamente en qué año, pero lo que sí que se ha descubierto recientemente es que él y su hermano Juan, autor del Diálogo de la lengua, eran gemelos. Lo acaba de demostrar Manuel Amores (Papeles del Huécar, nº 15, abril-mayo de 2004, p. 28) al exhumar el testimonio de "Sancho Muñoz, vecino de Cuenca", que el 16 de junio de 1513 declara, como testigo, lo que le dijo Fernando de Valdés, el padre de los escritores: "que tenía guardadas las camisicas en que habían salido envueltos sus dos hijos del vientre de su madre, de los que nacieron de una ventregada" (y parece referirse a esos dos hijos, puesto que hay testimonios sobre su gran parecido; ya Erasmo los llamaba "gemellus"). Fernando de Valdés...
1 poezii, 0 proze
SSaadi
Abū-Muḥammad Muṣliḥ al-Dīn bin Abdallāh Shīrāzī, better known by his pen-name as Saʿdī or, simply, Saadi, was one of the major Persian poets of the medieval period. He is not only famous in Persian-speaking countries, but he has also been quoted in western sources. He is recognized for the quality of his writings, and for the depth of his social and moral thoughts. A native of Shiraz, his father died when he was an infant. Saadi experienced a youth of poverty and hardship, and left his native town at a young age for Baghdad to pursue a better education. As a young man he was inducted to study at the famous an-Nizzāmīya center of knowledge (1195–1226), where he excelled in Islamic Sciences, law, governance, history, Arabic literature and theology. The unsettled conditions following the Mongol invasion of Khwarezm and Iran led him to wander for 30 years abroad through Anatolia (he visited the Port of Adana, and near...
2 poezii, 0 proze
Liana Parvulet
nu vreau sa spun nimic despre mine, consider ca nu mu cunosc destul, sau poate deloc. prefer ca altii sa ..
1 poezii, 0 proze
JRJalal ad-Dīn Muhammad Rumi
Jalāl ad-Dīn Muḥammad Balkhī, also known as Jalāl ad-Dīn Muḥammad Rūmī, and popularly known as Mowlānā but known to the English-speaking world simply as Rumi (30 September 1207 – 17 December 1273), was a 13th-century Persian (Tajik) Muslim poet, jurist, theologian, and Sufi mystic. Rūmī is a descriptive name meaning "the Roman" since he lived most of his life in an area called Rūm because it was once ruled by the Eastern Roman Empire. It is likely that he was born in the village of Wakhsh, a small town located at the river Wakhsh in what is now Tajikistan. Wakhsh belonged to the larger province of Balkh, and in the year Rumi was born, his father was an appointed scholar there. Both these cities were at the time included in the greater Persian cultural sphere of Khorasan, the easternmost province of Persia, and were part of the Khwarezmian Empire. Image of the Rumi on an old book in the Mevlâna museum; Konya,...
0 poezii, 0 proze
MRMevlana Jalaluddin Rumi
Mawlānā Jalāl ad-Dīn Muḥammad Balkhī, also known as Jalāl ad-Dīn Muḥammad Rūmī, but known to the English-speaking world simply as Rumi, (30 September 1207 – 17 December 1273), was a 13th-century Persian poet, Islamic jurist, theologian, and mystic. Rūmī is a descriptive name meaning "the Roman" since he lived most of his life in an area called Rūm because it was once ruled by the Byzantine Empire. According to tradition, Rumi was born in Balkh, Khorasan (now in Afghanistan), the hometown of his father's family. Scholars, however, argue that he was most likely born in Wakhsh, a small town located at the river Wakhsh in what is now Tajikistan. Wakhsh belonged to the larger province of Balkh, and in the year Rumi was born, his father was an appointed scholar there. Both these cities were at the time included in the Greater Persian cultural sphere of Khorasan, the easternmost province of historical Persia, and were...
162 poezii, 0 proze
PTPetru Teodor
Născut în plină iarnă (1978), pe seară, într-un București nu foarte de demult. Copilărind în mare parte prin Moldova pe la bunici și rude. * Liceul - Colegiul National Sfântul Sava, Bucuresti. * Universitatea de Medicină și Farmacie - Carol Davila, Facultatea de Medicina Generală, București . * Practică în perioada facultății și după la mai multe spitale din București. * Perioada de rezidențiat terminată la Spitalul Clinic de Urgență București. * Angajat în momentul de față, de profesie - observator pe câmpul de luptă (evident medic). * Model profesional: Dr. C. (NCH-Sp.B.Buc.), Dr. Ț. (ATI-SCUB), Dr. Ol., Dr. B., Dr. G., Dr. P., Dr. O., Dr. B. (M.U.-SCUB), Dr. St. (ATI-MNast.Buc.), Dr. A.R. (A&E-NHS-HoE) și alții. * Modele literare: Eminescu, Blaga, Bacovia, Arghezi, Voiculescu, Sadoveanu, Eliade, Sebastian, Lovinescu, Liiceanu, Pleșu. De scris din proprie inițiativă a fost un început în anul 1994. De axat m-am axat pe poezie-simbolism-filozofie, înclinația fiind dată de moartea...
308 poezii, 0 proze
Muñequita
de Cristina-Monica Moldoveanu
Fată cu vine albastre-verzui, buzele tale sînt nemuritoare precum căpșunii, ele învie aidoma lor înșile cu aceeași grație, șoptesc aceleași cuvinte de nălucă, de bestie domesticită. Vezi că pînă și...
El Hombrecillo del Rompecabezas
de tincuta horonceanu bernevic
Siempre que paso por una librería, siento como mi corazón resalta. Que tengo dinero o no, que necesito algo o no, yo entro al menos por unos minutos. Paso por los estantes de libros, acariciando los...
Mu
de Adrian Firica
nu ți-e bine Mu întrebarea ți-o arăt atunci femeia … femeia grădină arăta ce-ascund răspund n-ascund nimic arăt nimic
mu / sfârșitul luptei
de noemi kronstadt
mă arăt cel mai bine în ceea ce ascund atunci, întrebarea: ce arăt? ce ascund? ...și răspunsul: nu ascund nimic, nu arăt nimic
Chera mu
de qasman
Din pricină că chera mu nu mă iubește Am să fac din nou o crimă la limba română. Cu gîndul liber am să prind de toartă Toate fetele de zahar ale Domniei voastre Și o se le duc în Gibraltar cu un...
Umbra lui Àrb Mù la amurg
de Nic Deler
Pădurea își foșni liniștită culoarea. Era vremea când căldura soarelui se așeza pe frunze pentru odihna nopții. Àrb Mù încă nu terminase de instalat G.R.U.M.A-rul, aparatul care măsura, înregistra și...
Mi me ma mo mu
de Ioana scrie
cu o poreclă de sticlă ma strigi intr-o vamă veni-voi veni-vei am calatorit in coridorul plin de lapovite al capruiului tau gasi-te-voi gasi-ma-vei ceasul nostru plin de tencuieli parafează in inima...
Neranțula fundoti/Neranțula mu condi...
de Dana Banu
cât de mult s-au iubit verighetele noastre prin orașe fără de oameni și case prin vremuri de cenușă medievale prin tăiș de sabie și gânduri de magi Neranțula fundoti Neranțula mu condi... doar în...
despre cât de mu(l)t vă iubesc
de Dana Banu
mai tânar decât ziua ce se naște mâine treceai pe străzi în locul meu purtai un colț de stea în buzunarul hainei și surâdeai uimit spre locul gol din dreptul umbrei noastre nu era frig și nu era nici...
Scrisorile lui Abu către Mu
de Ioan Ivașcu
I O, Mu, trec astăzi îngerii prin tine, ca printr-un câmp de crini, îmbietor, făcând iar tumbe largi, vânând suspine și neștiind nici cât îmi e de dor, nici cât visez la răsuflarea-ți caldă, uitată...
Penumbra multiplă a lui Àrb Mù
de Nic Deler
Polenul plutea pe muguri ca o transpirație. Frumoasa frunză a Copacului tremura, dansându-și nervurile încărcate de Seva Nucleică a Uitării Timpurii în lumina incertă a amurgului. Dinspre pădure se...
Sunt în carantină de cuvânt [Mu(l)țime (gra)vidă]
de Preoteasa Marinela
E carantină, n-am ce-i face! Cuvintele nu-mi dau de pace, Se dau de dușcă, le diluez, Să nu îmbete - un titirez!
Să ne iubim, chera mu
de Mircea Cărtărescu
să ne iubim, chera mu, să ne iubim tujur că mâine vom fi pradă inundațiilor, surpărilor de teren, bețiilor crâncene, că mâine un ieri cu labe de păianjen de fân îți va umbla în cârlionții de flori ai...
Să ne iubim, chera mu
de Mircea Cărtărescu
să ne iubim, chera mu, să ne iubim tujur că mâine vom fi pradă inundațiilor, surpărilor de teren, bețiilor crâncene, că mâine un ieri cu labe de păianjen de fân îți va umbla în cârlionții de flori ai...