Căutare

Textele mele...sa ma gandesc ...ce pot sa spun despre ele?!Sunt cuvinte rupte din suflet,scrise in urma unei lovituri demonice.Cicatrice am inca si azi...tot ce am scris am simtit pana in adancul sufletului,am trait pana in adncul maduvii si am gandit ...poate... pana in adancul neuronului.Acestea reprezinta "Moartea unui inger" dupa cum am si o proza, trecerea d la speranta la deznadejde,suferinta, dezamagire, si, in sfarsit, la moarte.Poate suna prea dur moarte, dar nu ma refer la moartea trupeasca, ci la cea sufleteasca, ceea ce este si ma dur.Poeziile mele sunt lopeti d pamant puse una peste alta pentru a-mi ingropa viata.Prin poeziile mele si proze sper ca lumea sa invete ceva din ele si sa nu faca aceleasi greseli ca acele "personeje lirice".Totul incepe frumos, la inceput cuvinte frumase, inaltatoare, dar treptat, treptat duc spre morminte , demoni, iad etc.Insa in spatele acestor cuvinte se afla cel mai amar sentimet-dragostea.Ce a fost dragostea pentru mine?!moartea ingerului...

60 poezii, 0 proze

Alexandru Grigore

S-a nascut la 1 septembrie 1941, in comuna Filfani, Arges. A absolvit liceul in 1957, la Pitesti, iar Facultatea de filologie in 1965, la Universitatea din Bucuresti. Si-a facut debutul in presa la 14 septembrie 1968, in revista „Luceafarul”. A colaborat la mai toate publicatiile culturale ale vremii: „Viata romaneasca”, „Luceafarul”, „Romania literara” etc. A tradus din literatura rusa si sovietica poeme de Evtusenko, Majakovski, Block. Au scris despre el: Laurentiu Ulici, Dan Laurentiu, Horia Badescu, Al. Condeescu, Mircea Scarlat, Lucia Fenesan s.a. A murit la 30 iunie 1981, in Bucuresti. Volume publicate: „Tagade” (1970), „Ceremoniile” (1978) „La marginea imparatiei” (1984, postum). "Moartea unui poet Un rebel incorigibil. O minte ascutita si un simt poetic deosebit, dublate de o cultura de invidiat. Cand l-am cunoscut, in 1978, tocmai isi finisa volumul care avea sa apara in acelasi an. Era in clinciuri mari cu cenzura editurii Cartea Romaneasca.„Uite, batrane, chestia asta li se...

1 poezii, 0 proze

Bogdan Olteanu

Născut la Tulcea, trecut prin patru clase și trei școli până la absolvirea unui liceu cu profil real, am ajuns în București în anul 2000. Marcat de diverse eșecuri și pierderi (în special de moartea tatălui meu), am continuat ceea ce începuse ca un „moft” la 17 ani: scrisul. În prezent urmez cursurile secției de Japoneză-Engleză ale Facultății de Limbi Străine din cadrul Universității București.

112 poezii, 0 proze

Diana Anghel

Vând biografie genială contra dedicație la Radio Guerilla. La sugestia foarte bună a unui membru, mi-am făcut o adresă de e-mail, unde sunt gata să răspund la orice amenințări cu moartea, la declarații de amor sau pur și simplu puteți apela pentru prietenii durabile. Nu ezitați să-mi scrieți la intrebisiraspund@yahoo.com! Iar dacă știți ce se ascunde în spatele ușii cu numărul 3, puteți câștiga un frigider decapotabil!

5 poezii, 0 proze

Ludovico Ariosto

1474-1533 Autor al capodoperei Orlando Furioso, se naște la Reggio Emilia, ca fiu al unui demnitar, dar se formează la Ferrara. Se dedică de tânăr studiilor umaniste. După moartea tatălui (1500) rămâne capul familiei numeroase, ceea ce îl obligă să intre în slujba cardinalului Ippolito d’Este, iar mai târziu a ducelui Alfonso d’Este. Ultimii ani ai vieții și-i petrece la Ferrara, în pacea dragostei domestice, dedicându-se preocupărilor literare și organizării reprezentațiilor teatrale ale curții. La moartea sa era deja o celebritate nu doar italiană ci și europeană. A tradus din Plaut și Terențiu.

2 poezii, 0 proze

Miloš Crnjanski

Se naște la 26 octombrie 1893, la Csongrád (Ungaria), în familia unui notar sărac, Miloš Crnjanski. În 1896, familia Crnjanski se mută la Timișoara, unde Miloš va urma și liceul. Va scrie despre orașul de pe Bega de câte ori are prilejul, Câteva capitole din Migrații se desfășoară, de altfel, în locuri pe care timișorenii de azi vor putea să le identifice fără dificultate. 1901 - Moare Toma Crnjanski, tatăl său. 1911 - Participă, la Ciacova, la festivitățile desfășurate cu prilejul împlinirii unui veac de la moartea lui Dositei Obradovici. Crnjanski va avea mereu cultul înaintașilor, al întemeietorilor, al tradiției. 1912 - Termină, strălucit, liceul piarist din Timișoara. Scrie, sub influența lui Maeterlink și Rostand, piesa Cneazul blestemat. Se înscrie la Școala superioară de comerț exterior de la Rjeka. 1913 - La Viena. Pentru prima oară la Belgrad, cu clubul de fotbal din Novi Sad. Locuiește însă la Viena, la un unchi al său, comerciant. 1914 - Arestat, apoi înrolat și trimis pe...

3 poezii, 0 proze

ADRIAN ANGHELESCU

Copil din flori, adoptat la varsta de 9 luni de 2 soti minunati care din nefericire au decedat cand aveam 15 si 18 ani si al caror nume incerc sa-l sfintesc pana la moartea mea, am reusit sa fiu absolvent de liceu, de institut de subingineri si mai apoi de ingineri, pensionar dupa 29 de ani de munca ]n siderurgie si dupa aceea profesor de liceu in urma unui concurs de titularizare care-mi permite sa profesez pana la varsta de 65 de ani, sot, tata, bunicul unor nepoti fabulosi, fost instructor aritsic pana in anii 1990, ulterior versificator si om care doreste sa-si exprime liber pareri, opinii,cugetari, etc... Acesta sunt eu si altceva nu mai am ce spune despre mine.

425 poezii, 0 proze

Arthur Schopenhauer

Arthur Schopenhauer (n. 22 februarie 1788, Stutthof/Danzig - d. 21 septembrie 1860, Frankfurt am Main), a fost un filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului "voinței" în sfera reprezentării lumii și în comportamentul uman. Arthur Schopenhauer s-a născut în 1788 la Danzig (astăzi Gdansk/Polonia), fiu al unui comerciant, care îl destinase și pe fiul său negustoriei. Împreună cu tatăl, face numeroase călătorii prin Europa. După moartea acestuia în 1809, începe mai întâi studiul medicinei la Universitatea din Göttingen, la care renunță pentru a se dedica studiului filozofiei. În 1811 pleacă la Berlin, unde audiază cursurile lui Friedrich Schleiermacher și ale lui Johann Gottlieb Fichte. Se transferă la Iena și, în 1813, obține titlul de Doctor în Filozofie cu dizertația "Cu privire la rădăcina cvadruplă a principiului rațiunii suficiente" (Über die vierfache Wurzel des Satzes vom zureichenden Grunde). În același an întâlnește la Weimar pe Goethe, cu care...

3 poezii, 0 proze

Yasunari Kawabata

Yasunari Kawabata (14 iunie 1899 - 16 aprilie 1972) a fost un prozator japonez a cărui operă, scrisă într-un stil plin de lirism și subtilitate, i-a adus premiul Nobel pentru literatură în 1968. A fost primul japonez și al treilea asiatic (după Rabindranath Tagore și Șemuel Iosef Agnon), care a câstigat acest premiu. Scrierile lui Kawabata conțin un spațiu epic gol, non-acțiune și o reducere extremă a problematicii la câteva date, favorizând deplasarea centrului de greutate spre episod și detaliu. Kawabata povestește pe o linie unică, pe un singur plan, în care evenimentele sunt nivelate sub raport valoric, iar un conflict propriu-zis nu se constituie. Elementul-cheie, momentul-surpriză lipsesc, deși o tensiune difuz răspândită în text pare să le cheme. Yasunari Kawabata a fost fiul unui om cultivat. Deoarece a rămas singur la vârsta de trei ani, a fost crescut de bunici, dar a fost separat de singura lui soră. Evenimentele tragice din copilăria lui Kawabata continuă prin moartea...

0 poezii, 0 proze

Moartea unui sărut

de Felicia Mariana Orban

Ieri dimineață A murit un sărut. Zbura prin aerul albastru Și-a deschis gura Vrând parcă Să sărute-un gând, Dar a căzut Și buzele-i s-au spart de pietre Și răsuflarea lui S-a transformat în vânt.

Moartea unui sărut

de Mircea Robert

Cum poți găsi raiul fără adresă ? Doar și cei de acolo primesc corespondență ziare,reviste ; Stinge lumina un pic . Cât să te văd mai bine Ninge. Calm . Panică - vibrează podeaua. Mă închin în cea...

Corpus

de Zavalic Antonia-Luiza

Vine o zi în care să te ridici la capătul cuvintelor e ca și cum atingerea s-ar săvârși cu ferestrele deschise mâna mea adormind în mâna ta când granițele se desfac ca la moartea unui sărut sublim...

Moartea unui astru

de Dinu Cristina

In cimitirul stelelor a mai cazut un astru -E-un suflet trist si rece si poate chiar sihastru- E-nlantuit in lacrimi de ura si durere , Plangand si suspinand,el nemurire cere; Iar luna cea blajina...

Moartea unui OM

de Nina Dinu

Au trecut aproape șase luni de când viața m-a zvârlit iarași în brațele durerii. De data asta, cu toată puterea. Se spune că niciodată nu ești pregătit pentru pierderea cuiva drag, oricât de mult...

Atelier

Gânduri spre ofilire pe crucea unui actor

de Bianca Ioniță

Nu există pierdere mai mare decât moartea unui om care nu a vrut să fie plâns. A FOST Dinică. AU FOST atâția alții asemenea lui, irepetabili. Se înmulțesc prin AU FOST. Veți spune că SUNT și VOR FI....

EseuAtelier

acel sărut...

de vacarasu benjamin

O secundă, o oră o zi, o lună toată viața mi s-a scurs în timpul unui sărut acel sărut fără de care viața mea n-ar fi fost acest sărut așa violent așa fragil așa tânar așa disperat acest sărut frumos...

Balada sarutata

de mircea trifu

Te scriu pe fruntea mea bătătorită Cu atâta dor și-atâta nerăbdare, Esti viața-n patul nostru, adormită, Și corpul tău e somn de așteptare. Întind din vers o palmă cu cinci rime, În patul tău tot...