"Minuturi cu liniste" – 2187 rezultate
0.04 secundeMeilisearchFrancisco Brines
S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...
5 poezii, 0 proze
oprea carmen
ma dilat ma contract rad cu toti dinti si buzele se transforma in uragane sub umbra felinarelor. ma ascund de mine prin mine ciudata fire fabuleaza pe goliciunea treptelor in spirala.tot ce se intampla in varful picioarelor ma infioara.ma disec si autopsia ce m a ciopartit in romburi curbate in linia stramba dar atat de dreapta a orizontului ce mi rade in fata ziua si noaptea intreaga , autopsia s-a contaminat cu depresia fetei defecte.sunt frumoasa sau urata trista sau destrabalata nimic sau toate la un loc ,strabat valurile ce sunt strajuite de plusuri , pulsari maniace sau minusuri chinuitoare , dibace si ingrozitor de nevrozate , valurile peste sau sub normal ma traverseaza precum mersul trenurilor personale rapide accelerate la suprafata caci in adancimea haotica devin toate impersonale.se vede se aude se spune dar nu se stie cu siguranta...
1 poezii, 0 proze
Roberto Dall'Olio
Roberto Dall'Olio, născut la Medicina (Bo) în anul 1965, este docent de Filozofie și Istorie al Liceului Clasic Ariosto din Ferrara. Colaborează cu profesorul Antonio Genovese al Universității din Bologna pe tema justiției sociale . A publicat eseul În limită. Rezistenta chibzuită în Alex Langer (La meridiana, 2000). În poezia: Pentru aceasta sunt renăscut (Pendragon, 2005 cu o notă de Roberto Rovesi); Istoria ne învată. Poem istoric - civil (Pendragon, 2007); Minutul de tăcere (Edizioni del Leone, 2008); Viata de moarte (Edizioni del Leone, 2010); Noaptea pe pământ. Auschwitz după Auschwitz (Mobydick, 2011); Violete de iarnă. Cîntăret de dragoste (Edizioni Kolibris, 2013, cu note de Giampiero Neri și Umberto Piersanti). Multe din poeziile sale au apărut în reviste și antologii. Redactor al revistei "Închiesta" condusă de Vittorio Capecchi, trăiește la Bentivoglio în câmpia bolognesă. Este membru în...
0 poezii, 0 proze
Luc de Clapiers Vauvenargues
1715 6 august Luc de Clapiers, marchiz de Vauvenargues,s-a nascut la Aix-en-Provence (Franta). Nu se cunosc amanuntele despre anii copilariei celui care avea sa ajunga unul dintre marii moralisti. 1720 In Aix izbucneste o cumplita epidemie de ciuma. Primar al orasului era tatal lui Vauvenargues, Josep de Clapiers. Molima a bantuit aproape un an si a facut peste sapte mii de victime; datorita darzeniei, curajului si abnegatiei primarului, a fost insa curmata, iar jafurile care au terorizat alte tinuturi nu s-au putut dezlantui la Aix. Pentru aceste merite, tatal lui Luc avea sa primeasca, in 1722, o pensie de 3000 de livre si titlul de marchiz. 1731 Firav, cu o sanatate subreda, blajin si excesiv de sfios, tanarul Luc trebuie sa fi studiat, o vreme, la colegiul Royal-Bourbon, tinut de iezuiti; dar se pare ca prin 1731 a fost nevoit intrerupa studiile, ramanand sa le completeze acasa, singur, sau cu ajutorul vreunui profesor particular. Judecand dupa scrisul lui, avea ceva cunostinte de...
12 poezii, 0 proze
Florin Mugur
Florin Mugur (n. 7 februarie, 1934, București; d. 9 februarie, 1991) a fost un poet, eseist și prozator român de etnie evreiască. A debutat literar la vârsta de 13 ani, iar la vârsta de 19 ani a publicat prima carte a sa.[1] A fost redactor la editura Cartea Românească, and redactor-șef adjunct al revistei Argeș. Prieten apropiat al lui Norman Manea. Când soția, Iulia, a decedat, și fiind și el însuși bolnav, s-a sinucis. Scrieri "Visele de dimineață" "Mituri" "Piatra palidă"- pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor "Aproape noiembrie" "Convorbiri cu Marin Preda" "Profesiunea de scriitor" "Ultima vară a lui Antim" "Scrisori la capătul zilelor" "Vârstele rațiunii" "Dansul cu cartea" "Viața obligatorie" "Portretul unui necunoscut" "Firea lucrurilor" "Schițe despre fericire"
10 poezii, 0 proze
Leconte de Lisle
Charles-Marie René Leconte de Lisle (n. 22 octombrie 1818 - d. 18 iulie 1894) a fost un poet francez, reprezentant recunoscut al curentului parnasianist, teoretician al „artei pentru artă“ și al interdependenței dintre poezie și știință. Leconte de Lisle s-a născut într-o îndepărtată colonie franceză, a cunoscut îndeaproape cultura Indiei și peisajul exotic, ceea ce se va reflecta în poezia sa. Creația sa poetică se caracterizează prin evocarea nostalgică a marilor mituri și civilizații străvechi orientale și occidentale, cu elemente meditative asupra condiției umane, propunându-și să ofere un ideal etic superior contemporaneității. Susține impersonalitatea în artă, descrierea exactă, reprezentările precise, expresia a unei erudiții riguroase, cultul frumosului și perfecțiunea formală. Scrie ciclurile de versuri Poeme antice, Poeme și poezii, Poeme barbare, considerate opera sa cea mai valoroasă. Poemele inspirate din peisajul tropical și descrierea animalelor exotice îl...
21 poezii, 0 proze
Alexandru Misiuga
Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii...
5 poezii, 0 proze
serban georgescu
BIOGRAFÍE, biografii, substantiv feminin - Expunere (scrisă și comentată) a vieții unei persoane. [Pr.: -bi-o-] – din bios-bion = viață, graphe = arta de a scrie (gr) Șerban Georgescu? București, august, 1967, părinți, bunici, grădiniță, temniceri, liceu, militărie, facultate (ecluze, baraje, degeaba), "revoluție", "democrație", rușine, bâlbâială, presă?, scârbă, "cele străinătățuri", scârbă, "adulți", greață, apoi greață cu milă, nevastă, scârbă, apoi scârbă cu milă și din nou greață, - o pasăre albă - , un motor cu 8 cocori în V, divorț, dezertări (adică desprinderi), șanțuri, noroi (alb, negru), bâjbâială, citit, scris, fosfene, autotelii, butelii, mări, munți, șosele, chibrituri, sandwișuri, umbre, catatonii, minotauri cicliști, fluturi Gilette, capre miotonice și măgari cilenici.
153 poezii, 0 proze
Emanoil Bucuța
Emanoil Bucuța (Emanoil Popescu) (n. 27 iunie 1887, Bolintin-Deal, Giurgiu - d. 7 octombrie 1946, București) a fost un scriitor și biolog român, membru corespondent al Academiei Române. A fost preocupat de cercetări de etnografie și folclor, de istorie literară, și a scris poezie și romane poetice. Emanoil Bucuta este fondatorul și directorul revistei de epocă Boabe de grâu între anii 1930-1935, asigurând fotografiei etnologice prestigiul de document sociologic de certă valoare informativă. În "Istoria literaturii române de la origini și până în prezent", G. Călinescu l-a introdus la categoria poeților intimiști, alături de Gavril Rotică, Alexandru Claudian, Al. Rally sau Perpessicius. Poetul cântă micul univers casnic, "cultivând manufactura metalică, cu ceva din tehnica lui Heredia". Ale sale "Cântece de leagăn" au fost foarte imitate (de exemplu, de Emil Dorian). Proza sa este caracterizată de critic ca fiind "dioramatică". Opere * Florile inimei: Miniaturi: Oglinzi: Cântece de...
2 poezii, 0 proze
Ionela Dorina Udrita
Din minutul 50 am inceput sa traiesc.
6 poezii, 0 proze
Minuturi cu liniste
de Motoc Lavinia
E atat de liniste ca imi aud inima batand de cand am urcat prima data muntele si fosnetul sangelui s-a oprit caci creste un gol in mine pe margine schelalaie frunze Prietenii au plecat in varful...
Areal intim
de razvan rachieriu
Arealul firii încape într-un zero intim, Început cu plusuri cu logica semn Anihilat cu minusuri într-un abstract ultim, Cu blazonul existenței lipit de văz într-un opac însemn. O liniște de cimitir...
Întotdeauna și niciodată 17, Viața și non-viața 1,2,
de razvan rachieriu
Întotdeauna dă transparență actelor ființării și în transparență se cristalizează efectele sincerității având coeziune la dreptate, adevăr și onestitate. Niciodată opacizează tot ceea ce vine în...
Iubire Delta
de Adria Martin
Vine o vreme Cand te indragostesti nebuneste, Cand te loveste trenul Chiar pt trotoarul Pe care mergi Alene si cu impacare Spre casa. Vine o vreme Cand un fulger te trasneste In moalele capului Dupa...
vis 1,2,3,...7,8,9
de oprea carmen
Afara ploua marunt marunt. Intra in camera senzatie de toamna si prind anotimpurile dupa cum sunt galben portocalie pe dinafara si albastra in interior, decat precum sunt ele insele. Ma gandeam ca...
STIL
de VIORICA UNGUREANU BERTEA
Prietenii? Puteți să înțelegeți orice dar eu am început să îi părăsesc pe foarte mulți dintre ei. Unii au devenit de-a dreptul personaje. Alții eroi. Istorie, pur și simplu. Eu nu dormeam nopțile...
P.D - CH32 - Apa
de Petrea Marian Iulian
Poeme de demult *** Apa "Să fiu precum apa" ... îmi repet, în gând, Știind că... ea curge, suspinând, Printre stânci, O dată cu liniștea... Deși zgomotul ei tronează pretutindeni, Ca un rege, asupra...
„Fiat”-ul feminin, între trăit și netrăit
de florin caragiu
În volumele „Netrăitele” I (ed. Vinea, 2004) și „Netrăitele” II (ed. Vinea, 2008) Constanța Buzea lasă să treacă în cuvinte acel sânge al emoției estetice care se prelinge sau țâșnește dintr-o lume...
Spaime cu aromă de tei
de Florin Hulubei
* Privesc prin fereastră la nori și tristețea își scrijelește numele cu îndârjire în mine. Iarna n-a venit încă, o strig prin gesturi și mă cuibăresc în delăsare cu voluptate barbară. Uite, îmi spun,...
fotografie
de Macovei Costel
nu de moarte-mi este frică ci de liniștea din mine zile când tăcerea mușcă, zile moarte fără mâine poate că n-am fost când a spus: eu vreau lumină nu mai contează. acum lumina e la liber și n-am...
