"Minutul de după " – 945 rezultate
0.02 secundeMeilisearchRoberto Dall'Olio
Roberto Dall'Olio, născut la Medicina (Bo) în anul 1965, este docent de Filozofie și Istorie al Liceului Clasic Ariosto din Ferrara. Colaborează cu profesorul Antonio Genovese al Universității din Bologna pe tema justiției sociale . A publicat eseul În limită. Rezistenta chibzuită în Alex Langer (La meridiana, 2000). În poezia: Pentru aceasta sunt renăscut (Pendragon, 2005 cu o notă de Roberto Rovesi); Istoria ne învată. Poem istoric - civil (Pendragon, 2007); Minutul de tăcere (Edizioni del Leone, 2008); Viata de moarte (Edizioni del Leone, 2010); Noaptea pe pământ. Auschwitz după Auschwitz (Mobydick, 2011); Violete de iarnă. Cîntăret de dragoste (Edizioni Kolibris, 2013, cu note de Giampiero Neri și Umberto Piersanti). Multe din poeziile sale au apărut în reviste și antologii. Redactor al revistei "Închiesta" condusă de Vittorio Capecchi, trăiește la Bentivoglio în câmpia bolognesă. Este membru în...
0 poezii, 0 proze
Mario Paparadzzi
Născut în municipiul Pitești ,dar petrecînd copilăria și adolescența în micuțul oraș Mioveni, orășel care de altfel mi se părea pe atunci atât de lipsit de culoare și plin tentații murdare . Între timp orașul a evoluat destul de frumos și parcă îmi pare rău că am ajuns să-i trec pragul atât de rar. Fiind cel mai mare dintre cei 4 frați, am simțit de mic să fiu mai responsabil, mai grijuliu, mai altfel. Din această cauză, dar și datorită faptului că familia nu avea tocmai o situație financiară bună aveam să fiu mai retras decât ceilalți din rândul meu, pe alocuri simțind un fel de rușine. Privind înapoi sunt mândru de felul în care am putut să mă abțin de ispitele ce băteau la ușă din toate părțile și de relația cu familia. După ce primii opt ani școlari i-am absolvit la școala Racovița, oraș Mioveni, opt ani în care de multe ori am fost lăudat pentru notele obținute, dar și pentru comportamentul de bun gust, anii de liceu au însemnat un regres, deși am fost absolvent al diplomei de...
10 poezii, 0 proze
Ionela Dorina Udrita
Din minutul 50 am inceput sa traiesc.
6 poezii, 0 proze
Minutul de după
de Carlos Drummond de Andrade
Nuditate, ultimul văl al sufletului ce încă astfel mai rămâne ascuns. Limbajul fertil al trupului nu o detectează nici n-o descifrează. Dar dincolo de piele, de mușchi, de nervi, de sânge, de oase,...
Autobuzele intarzie si in Salzburg
de Ioana Nosta
Fixez panoul care imi arata sfidator ca autobuzul intarzie 10 minute. Imi mut privirea asupra coltului stramb de munte din fata mea. Dar azi nu ma mai face sa zambesc.Nici macar soarele care iese din...
eu mănînc viermele din cireașă
de Leonard Ancuta
focul care arde casa, explozia care distruge blocul neînsemnate pe lîngă stelele care se machiază în luciul apei minutul nostru de dragoste cînd amîndoi am simțit măreția vraja care ne poate ține...
Apelul Congresului National de Poezie
de Aurel Pop
APELUL CONGRESULUI NAÞIONAL DE POEZIE 8-10 OCT. 2004, BOTOÞANI-IPOTEȘTI Pentru ca poezia română, componentă esențială a indentității și spiritulității naționale, să poată fi, în continuare, un...
Ploaia de duminică
de Dușan Baiski
PARE CÃ O CEAÞÃ tot mai deasă acoperă ceea ce a fost. O ceață care nu iartă nimic. Amintirile se lasă tot mai greu înspre lumină. Iar cele care ies par a fi fost întîmplări aievea. Întîmplări ce...
Lavinia Moțoc - jumătate de vioara a II-a
de Maria Prochipiuc
Putința noastră de a ne re/găsi în sufletul celuilalt e singura valoare omenească, fără bunătate și iubire, fără încredere și fără visuri totul e zadarnic. Nu biruința e frumoasă, nu biruința e...
Singura zi în care ne-am fi putut urî dragostea mea
de Maria Elena Chindea
chiar după cea mai cumplită glaciațiune voi fi intactă iubite țurțurii mă vor aduna din venele tale înghețate timpul nu-mi fuge spășit când fluturi oligofren în piețe și la răscruci ziduri împușcate...
În crama arterelor noastre timpul își aromește magia
de Maria Elena Chindea
veac plin de artroze intră fără acreditări legale pe frecvența nopții voluptăți ca o spumă de mare (le bănuiesc perfuzate de mister) îmi spală picioarele când deschid ușa nopții spre tine dansul meu...
Azi e ieri, mâine e azi
de Zoltan Terner
N-ați băgat de seamă ce cuvânt găunos este cuvântul „acum”? De-abia ai apucat să-l pronunți și „acum” a și devenit „atunci”. Adică trecut. Cât ține o clipă? N-ai timp nici să-ți dai seama de ea că a...
Un Rest
de Dragoș Andronache
Un mic imbold al creaturii mamă S-a stins demult în sufletul prea vechi. Aleg acum ce-a fost drept armă albă Când bătrânețile zbârcite mă întrec. Totul se rezumă la natura moartă, La ploapele ce-s...
Dialoguri cu Anne
de sophia elisa coreli
Iertarea aceea m-a costat cel mai scump, pentru că nu știu din ce aluat m-o fi plămădit Dumnezeu de nu semăn celorlalți oameni obișnuiți, care s-au intersectat cu mine de-a lungul vieții! Eu iubesc...
Continuitate
de Daniela Luminita Teleoaca
Se întoarce cu fața la perete. Așa cu răsuflarea înghesuită, gândurile se așază unele peste altele, timpul devine cerc alb, un șarpe își mușcă nevrotic vârful cozii..., obiectele se estompează. Cine...
Scrisoare catre D-zeu
de Nicolaescu Dan Gabriel
Jocul vietii mele nu este cinstit , trisezi dar pana cand ? Mi-am dat seama ca in aceast moment sufar enorm , ca nu mai pot sa trec aceste clipe grele cu zambetul pe buze , ca nu mai pot avea...
Transcredință
de Cornel Ghica
ori cât ai încerca nu mai poți fi Maria Magdalena nici înainte nici după de când a apărut crucea și acest iisus de-pe-lângă-casa-omului ai rămas îmbrobodită în minutul cel mai lung cu jupă nu fi...
Puterea razei albastre (6a)
de Viorel Darie
Puterea razei albastre (6a) Acceleratul de București intrase în gara Vatra Dornei exact în minutul prevăzut de grafic. Îmi făceam probleme cu privire la felul în care urma să-i recunosc pe cei din...
Eu… omul nou!
de Dumitriu Florin-Constantin
Stropesc cu fiere, dangătul de luptă Istoria, o scrie lampagiul, Comoara liniștii îmi pare ca o slută, Așa cum ziua trâmbița candriul. Cotrobăiesc în pacea nucleară, Găsesc în rânced gust...
ce-a făcut ceasu\' din mine
de Arin Petru
mă uit pe geam și nu știu ce îi, de-o fi noapte, de-o fi zi perdeaua mea mereu mi-e trasă căci mi frică să mă uit la tot ce îi afară, nu mai știu de-i după-masă seară sau e dimineață nu mai știu...
