"Mi i-au luat..." – 20790 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
VVvalentin varan
cand viata a hotarat ca doi parinti erau prea mult pentru mine si mi i-a luat,am trecut de la copilarie la maturitate , sarind peste adolescenta... am depasit varsta la care au trecut ei granita spre lumina,iar fiul meu a depasit varsta pe care o aveam eu atunci... Intre ATUNCI si acum...viata mea...
6 poezii, 0 proze
ioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
GEGheorghinete Elena-Diana
M-am nascut din vaporii de apa care si-au reluat ciclul in Dunare...trec printr-un continuu proces de sublimare. Am inceput pe la sfarsitul liceului sa tricotez un ciorap.Am luat sculuri de medicina si chimie, si intre timp am privit.Rezultatul? Neant...mi-am bagat piciorul in ciorap...era neterminat. Acum vreau sa reiau firul de medicina...e verde, asta-i culoarea mea, ma reprezinta. Poate voi termina ciorapul, poate nu. Cine stie? Eu nu. Stii tu?
2 poezii, 0 proze
BGBalaban Georgiana
M-am nascut la Bucuresti in 1987. Mi-a placut intotdeauna sa citesc, insa nu am reusit niciodata sa citesc "la comanda; am citit ce am vrut, nu ceea ce mi-a fost impus (lista de lecturi suplimentare)! In clasa a 7-a am participat la un concurs de creatie literara, am luat premiul al 3-lea, iar in clasa a 8-a am reusit sa iau premiul al doilea cu "Visul unei nopti de vara!" Acum sunt eleva a Colegiului National de Informatica "Tudor Vianu", clasa a XI-a B!
1 poezii, 0 proze
BPBoér Péter Pál
M-am născut în Oradea, acum 53 de ani. Nu pot spune că viață m-ar fi tratat cu mîini înmănușate, dar încă sunt în ring! Membrii mei de familie, mă consideră hiperoptimist, cred că au de ce. Deodată îmi place umorul - inclusiv satira, absurdul - și romantica. Sunt vesel, amar și vice-versa. Există lucruri pe care le iau prea în serios. Mă consider foarte empatic, tolerant. Toată viața mi-am trăit-o în Transilvania. Prin Mama, am legături stranse cu secuimea, dar ei, cu Tata, au luat-o deja pe calea stelelor. Ma intereseaza foarte mult teologia, filosofia, limbile străine, literatura, și multe-multe altele. In tinerete am început să scriu poezii, dar proza scurtă a devenit marele favorit. În forma tiparita (in lb. maghiara) mi-au apărut volumele "Nagyító alatt"-(Sub lupa) "Le a láncokkal"-(Jos cu lanțurile, "A nonkonformista"-(Nonconformisul"). Am publicat in Revista familia, revista Comitatus, revista Várad, antologia "7torony" si Brassói Lapok. Pe Web apar la: 7torony...
22 poezii, 0 proze
BBogdan
Sunt unul dintre cei "doua mii si ceva" de indivizi de pe acest site,ce isi posteaza cateva dintre scrierile lui,scriu pentru ca asa simt,traiesc din plin viata cu toate placerile si neplacerile ei,ma refugiez intr-un alt unghi undeva in partea neutra a realitatii,observ,analizez,refulez idei si "ma hranesc cu carti",savurez inteligenta unor genii(a celor care au murit de mult dar inca mai traiesc si astazi),nu caut celebritatea(ea singura te gaseste daca intr-adevar ai talent!),blestem ignoranta si stupiditatea unora si ma revolt asupra inculturii voite. Prefer "refugiul spasmodic in realitate" si nu doresc sa ma ascund in visuri,corespondez cu trecutul,ma lupt cu prezentul si conversez cu viitorul,las melancolia sa ma mangaie pe frunte si realitatea sa ma pocneasca peste ceafa! in rest...eu pentru mine,lumea peste mine si altii peste voi! Sa ne minunam de tot si sa ma bucur de mine!
6 poezii, 0 proze
ACAlbert Cătănuș
Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...
196 poezii, 0 proze
LRLupu Radu
Prin voia Domnului, în seara zilei de 16 decembrie a anului 1977, am privit în jurul meu. Era primul meu pas în viața aceasta. Ca un Părinte plin de iubire, Domnul m-a însoțit de-alungul pașilor mei, ajutându-mă să cresc. să prind rădăcini, să fiu mai înțelept decât ieri și mai puțin înțelept decât mâine. Pe la vârsta de zece ani am simțit nevoia să nasc cuvinte, nevoie ce nu m-a părăsit nici în prezent. Nu de mult, când Domnul a bătut la ușa mea, această nevoie s-a reorientat, astfel încât am decis să-mi dedic cuvintele trecătoare Cuvântului Veșnic. Sunt student la Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția Teologie Socială. Am ales această cale spre a lupta pentru cei pe care oamenii i-au părăsit. În final, multe cuvinte aș putea așterne, dar nici un cuvânt nu ar putea să mă descrie, să mă picteze așa cum sunt.Descoperiți-mă printre rânduri, în poveștiile mele.
3 poezii, 0 proze
FBFrancisco Brines
S-a născut în Oliva (Valencia) în anul 1932. Licențiat în drept la Universitatea din Salamanca. Licențiat în Filosofie și Litere la Universitatea din Madrid. Este deținătorul Premiilor Adonais (1959) și al premiului Critica (1966). A semnat mai multe cărți de poeme care l-au consacrat ca unul dintre poeții remarcabili ai generației lui Claudio Rodriguez. Printre cărțile care i-au adus renume figurează: Jeraticul (1960), Sfîntul inocent (1965), Cuvinte pentru îmblînzit întunericul (1966) ș. a. E membru titular al Academiei Regale Spaniole. Într-o cameră imensă păstrează cărțile cele mai vechi, multe dintre ele fiind ediții rarisime din sec. al XVIII-lea. De cîțiva ani încoace, Francisco Brines s-a retras în Sudul Valenciei, acolo unde își are casa solitară, în Oliva, loc în care ființa lui se contopește cu liniștea. Adoră acest mod de viață și aceste ținuturi sacre: " Am venit aici ca să mor, zice Francisco Brines. Acum nu-mi doresc altceva, decît niște ani ca să mai pot citi cărțile...
5 poezii, 0 proze
Blanariu Gelu
Născut pe 11 Martie 1986 într-un oraș minuscul din inima Bucovinei, la caţiva pași de mănăstirea Voroneţ! Am fost atras de mic atât de matematică și fizică (olimpic naţional în clasa a 11-a) cât și de literatură! Am ajuns cu sau fără voia mea într-un oraș mult prea mare pentru mine, acum sunt student la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnici București și mă pregătesc să devin și eu un bun inginer... Sunt câteva cărţi care m-au marcat, dintre acestea cred că cel mai tare "De veghe în lanul de secară" de J.D.Selinger care m-a ajutat să-mi pun o anumita ordine în gândire!
8 poezii, 0 proze
Mi i-au luat...
de mariniuc viorica
Doamne, de mi-ai dat copii, N-ai putut ca să mi-i ții?! Să mă-nveți cum să-i păzesc, Legănați, să-i țin de mână Până zorii se îngână, Iar apoi, când se ivesc Nori de smoală-n asfințit, Să-i așez iar...
Cu-n picior în groapă dar cu mâna pe bulan!
de Geronimo Trascau
Mi-au furat actele, banii, chiar și ceasul, în vreme ce dormeam pe bancă în parc.Mi-au lăsat doar un codru de pâine și ziarul.Dar nu-i bai, Vreme frumoasă e, copaci sunt, adie un pic vântul, vodka...
euthanasie
de Leonard Ancuta
am o înălțime irațională, adică 1,7945632456... de fapt tot atîtea zecimale după virgulă ca numărul pi sau numărul lui euler. sunt totuși o ființă atît de finită, un por interminabil într-o bucată de...
în care se arată că Myself se crede Zarathustra
de Vasile Munteanu
poezia mă îndestulează ca pe un cerșetor palmele sale m-ați văzut orișiunde prins cu limba în uși la depou în tramvaie în trolee metrou chiar și-n lifturi de inox uși de dric sau cavou întotdeauna...
ultima notă de sinucidere
de Cristina-Monica Moldoveanu
În curând voi muri, mă voi sinucide. Am implorat degeaba viața din 1984 încoace...Am fost încontinuu torturată. Unii spuneau în gândurile mele că eu am fost țapul lor ispășitor, nu înțeleg pentru ce....
Amintiri prin imagini fotografice
de nicolae tomescu
Aici, în satele din jurul Sibiului trecutul te privește, aproape în orice casă, prin vechi fotografii înrămate si ținute la mare cinste, pe pereți, precum sfintele icoane. Odată sau de doua ori în...
Piaţa Universităţii: Remember (Pagini de jurnal)
de Manolescu Gorun
Ce-a fost, când ni s-a furat revoluţia şi ce este acum când ni se fură totul. Iunie 2008 O întâlnire recentă, pe stradă, peste ani. Ne-am recunoscut. Cei ce au fost prin Piaţa Universităţii, atunci,...
Vând ouă la prețul pieței: două ouă = un RON
de Adrian Firica
Până cu două luni în urmă, intraseră babele-n sevraj național, nemaiavând motive de pieptănat. Dar, a venit iarna, anotimpul ce insistă să testeze, iar și iar, de ce umblăm pe drumuri neechipați cu...
S-au produs doar câteva schimbări
de nicolae tomescu
Un bătrân dascăl mi-a arătat o temă scrisă pentru vacanța mare, pe care a găsit-o în arhiva școlii, dosită într-un vechi registru matricol. Tema era Ce schimbări ați observat, în ultimul timp, atât...
Toată Piața Universității era plină de droguri (I)
de Traian Calin Uba
Când au auzit că plec pe Valea Jiului, prietenii m-au privit lung, iar mama m-a petrecut până la poartă sărutându-mă ca de adio și făcându-și cruci mari în urma mea... În timpul nopții, pe drum, în...