"Mereu aceeași" – 20176 rezultate
0.01 secundeMeilisearchAna Maria Damoc
Născută: întrun sat reședință de comună a jud. Iași, școală absolvită:prea puțină pentru a ma crede om de litere.........doar școala primară. 8 clase adică....nu că nu aș fi vrut mai multă invățătură dar mai mult nu s-a putut(nu vreau sa spun de ce) Publicații:Ziarul local Viitorul- dacă se pune în calcul și la fel în revista Împreună- o revistă pentru persoane cu dizabilități(scurte articole și poezii) Planuri de viitor:să obțin cât de cât aprecierea pe www.poezie.ro și să demonstrez că pot oferi mult mai mult decat și-au inchipuit unii...... Gânduri după care mă ghidez: Sunt cu atât mai optimistă cu cât viața mă încearcă mai mult...Caut înțelesuri chiar și-n cel mai infim fir de nisip,dar rămân atâtea intrebări fara raspuns...De va fi o viață lungă îndelung voi cauta viața și sensul ei(în oricare parte o fi el) Viața merge înainte...indiferent că o voi face târâș ori grabiș, dar o voi face și eu! Fiind mereu aceeași!
1 poezii, 0 proze
Claudia Eu
Sunt vie atunci când scriu poezie, Când mă-nfioară primul vers Cerându-mi să-i dau glas și sens. În rest sunt eu … mai mereu, Aceeași, neschimbată,eu, Cum mă știți … Necunoscuta x cam incomodă Banală în ecuația esențială, Paradoxal de importantă câteodată. Mă rătăcesc din când în când Prin noaptea îndoielii Mă dor tăcerile, Dar pot să râd, în fiecare zi, Vreau încă un miracol pe pamânt Și cred în strălucirea stelei mele.
16 poezii, 0 proze
Macarie
CRONICA LUI MACARIE Numeroasele noastre cronici in forma lor analistica, mereu intregite cu stiri noi, au dat nastere si la unele prelucrari slavonesti, care au o insemnatate mai mult literara decit istorica. Asa sunt cele trei cronici din secolul al XVI-lea, cu un caracter mai mult sau mai putin uniform ca stil si compozitie: a episcopului Macarie, a iermonahului Eftimie si a calugarului Azarie. Cu privire la viata lui Macarie se cunoaste ca in decada a treia a secolului al XVI-lea el ocupa locul de egumen la manastirea Neamtu, iar in 1531, sub domnia lui Petru Rares, Macarie devine episcop de Roman. Moare in anul 1557 sau 1558. Era considerat de catre contemporanii sai ca om invatat; cronicarul Eftimie il numeste “invatator al Moldovei”. Inca fiind egumen la Neamtu, Macarie , din indemnul lui Petru Rares, scrie o cronica ce s-a pastrat ca urmare a cronicii putnene in aceeasi colectie de la Kiev descrisa de catre I.Bogdan si intitulata Povestire in scurt despre domnii...
0 poezii, 0 proze
Daroczi Andrei Claudiu
M-am născut în anul Domnului 1984, în data de 3 a lunii noiembrie. Clasele primare le-am urmat în orașul Jibou, ( jud. Sălaj ), alături de cele gimnaziale, unde am avut rezultate bune la invătătură, în domeniile de interes pentru mine. Apoi din anul 2000 am frecventat Liceul Teoretic 'Ion Agârbiceanu ' din aceeași localitate, pe care l-am terminat în 2004. În prezent sunt student la Facultatea de Psihologie și Știinte Ale Educației din Cluj-Napoca. Părinții mei, tatăl profesor, iar mama inginer horticultor, m-au sprijinit mereu în domeniile mele de activitate, mai puțin unul: POEZIA, considerând că compusul poeziilor este o pierdere mare de timp pentru mine și practic am fost obligat de mine însumi, într-o oarecare măsură să lucrez pe ascuns la compusul lor, pentru a nu mi se atrage atenția că iarăși pierd timpul cu ele... lucram la ele noaptea de regulă, în pauzele de la școală, facultate etc. Am doi fratiori, care urmează liceul pe care l-am absolvit și eu acum ceva vreme. Am...
2 poezii, 0 proze
Petru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...
0 poezii, 0 proze
Sudu ionut
Sensibil, orgolios, irascibil si in acelasi timp simpatic, astea sunt cuvintele cu care mas putea sa ma descriu. caracterul meu ushor schimbator nu stiu daca este rezultatul astrelor sau al societatii in care traiesc, stiu sigur ca oricum as fii mereu voi fi iubit de cineva. ceea ce am putut afla pana la aceasta enigmatica varsta de 18 ani este ca in viata ceea ce iti trebuie cel mai mult este curajul, ca de multe ori trebuie sa imi cer si scuze, ca vorbele bune trebuie spuse atunci cand trebuie, si ca cea mai buna arma impotriva oamenilor rai este indiferenta. sunt crescut in cea mai reprezentativa familie din romania, cu bunici la tara, care din pacate s-au sins prea repde, dar suficient de tarziu incat sa nu imi fi trezit respectul si pasiunea pentru tot ceea ce reprezinta autenticitate si folclor. in ceea ce preiveste studiile, in prezent, sunt elev al "Colegiului National Gh. Munteanu- Murgoci" Braila.
1 poezii, 0 proze
Cecilia Badea
Data nasterii: 22 octombrie 1946. Sunt cadru didactic universitar. Cartile ocupa un important loc in viata mea, alaturi de muzica clasica, pop, jazz si rock; in acelasi timp sunt o pasionata dansatoare si o sportiva. Preferintele mele literare sunt foarte diverse: clasicii literaturii universale, istoria civilizatiilor, biografiile. Compozitorii preferati: Beethoven, Verdi, Enescu, Mozart, Vivaldi, Grieg, Prokofiev, Ceaikovski, Chopin, Gershwin, Rahmaninov, Wagner, Richard Strauss, Bach....... Sunt mereu indragostita, visatoare, vreau sa vad lumea. Am multi prieteni pe net; unii imi trimit poeme selectate sau personale. Am simtul umorului foarte dezvoltat. E suficient??????????
2 poezii, 0 proze
Mirela Neagu
Mirela-Ramona Neagu s-a născut în cea de-a patra zi a anului 1988, în Făurei, județul Brăila. Este o fire romantică, echilibrată, liniștită și nebunatică deopotrivă, un capricorn veritabil. Disciplinată și mereu serioasă se îndreaptă cu pași repezi către succes. Cu un simț al datoriei și al realității foarte bine dezvoltate, Mirela și-a început „cariera” încă de la 14 ani când a avut norocul de a întâlni-o pe Luciana Zainea, cea care i-a deschis ușa spre ceea ce a urmat a fi nu doar o pasiune, ci și o descărcare emoțională și o carieră în continuă ascendență. Încă de pe atunci știa că a învăța să înveți mereu, în funcție de sistemul în care ești pus, e cheia succesului. În toamna anului 2002, ca boboc a liceului „George Vâlsan” din Făurei, a publicat și prima sa creație literară în revista „Visuri”, având ca titlu, coincidență sau nu, „Prima oară”, urmând mai apoi a fi, pe lângă elevă de liceu, redactor șef și tehnoredactor al aceleași publicații până în vara anului 2006. Deși...
4 poezii, 0 proze
sanda deme
mereu invat ceva nou si sper ca am facut ceva bun in viata asta.
57 poezii, 0 proze
Mereu aceeași
de matei Iurea
Ora târzie, sunetul muzicii, încă se mai aude în ecoul străzilor pustii ferecate cu șoapte. Muzica flască, imperceptibilă, clișeul unei nopți de aprilie; Se-aud... visele unei nopți de (primă)vară,...
Mereu aceeași...
de Patricia Lidia
În fiecare zi sunt la fel, doar altfel. Mereu aceeași, și totuși alta, un suspin adânc, o lacrimă pe obraz, un surâs obosit. Mereu aceeași, uitată de tine, departe de mine, durere de suflet, agonie...
Mereu aceeași rimă
de Stelian STANCU
Râd glumele pe înserat Cântând ceva agale E mult de când am apărat Pustiul cel cuprins de jale. Vibrație se iscă des Pe-alocuri e efervescență Nu-mi mai aduc aminte-n vers De când am amuțit cu...
Îndur mereu aceeași toamnă
de Vasile Mican
Toamnă pămîntie cu ochi de frunze moarte, Cu păr de pădure răvășit de vînt, La ora tîrzie când te însemn în carte Mi-ai pătruns în suflet mi te-ai scurs in gând. Toamnă pămîntie neagră ca o noapte Cu...
aceeași dintotdeauna femeie
de Dana Banu
sunt oameni care stau la pândă mereu între pereții unor întâmplări fericite și rare oameni care își leapădă în fiecare seară pielea îndelung tăbăcită de îndepărtare de irosire de teamă născuți pe...
Aceeași, același, aceleași.
de buceac meda
Þi-aduci aminte toamna aceea ... Acel tablou dezolant cu frunze ruginite rupandu-se, urlând, din copaci? Tocmai acea toamna nu-mi mai amintesc. În fond toate-s la fel: aceeași primăvara,...
Nervi de primavra....
de Ilie Iunia Mihaela
Mereu aceeași poezie, mereu aceeași cântare! Nu vreau să-ți spun că mi-e bine și nici să spun că mă doare! Am obosit de vers și de rimă, Și-aș vrea să scriu despre-o crimă… De ce “îndrăgostitul” te...
Lied (V)
de Nichita Danilov
Visa mereu aceeași imagine: un pat alb înconjurat de crini negri și în mijlocul lor un trup alb, înaripat de femeie. Mereu un pat alb plin de crini negri și în mijlocul lor un trup gol de femeie,...
”Indragodependenta”
de Adriana Imbrea
mai mereu aceeași sfântă eroare... undeva, cândva, a intervenit o schimbare deși găsesc precoce această atașare rămășitele alunecoase din trecut sălăjuiesc într-un alt sens, un nou debut......
CASA MEA
de Laura Sylvia Dragomir
Aici e casa mea Mereu aceeasi, Niciodata schimbatoare. Privesc prin ferestre de aer, afara Marile stravezii, Ca-n mine le vad sarea - Imi arde ochii; Ma racoresc apoi apele Impaciuitor. Aceasta e...
