"Măcar dacă..." – 20051 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
DGDaria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
CDCosmin Dragomir
dacă nu avem haz măcar să fim penibili, scriu de cativa ani, public de cativa ani, ma doare de cativa "e mai bine pentru ei sa ma urasca. asta ii face mai vigilenti. in general avem de a face cu prea mult cacat terapeutic" (Saul Below). E-mail: cosmindragomir21@yahoo.com, id-ul aidoma mailului Data nașterii: 23 iunie 1982
100 poezii, 0 proze
birdean lucian
neinteresanta,banala, pierdere de timp si spatiu.. un bob de nisip.......incerc de cand m-am nascut sa inteleg ceva din ceea ce ma inconjoara.Pana acum n-am reusit.Sper ca inca mai am timpul necesar sa inteleg viata daca nu pentru ceea ce am trait macar pentru ceea ce am netrait.In rest... e liniste.
12 poezii, 0 proze
AEArtur Enășescu
Artur Enășescu (1889 - 1942) Artur Enășescu a trecut prin viață atât de umil încât nici măcar locul de naștere nu-i este cunoscut. După unele opinii este vorba despre Burdujeni; conform altora, de Botoșani. Se pare că tatăl i-a fost un oficiant P.T.T., Alexandru, după numele de botez, devenit ‘conu’ Alecu’ (ca și Alexandru Paleologu) odată cu înaintarea în vârstă și în ierarhia poștelor (șeful oficiului din Botoșani). Viitorul poet era văr cu viitorul actor Ion Manu. Școala nu prea l-a atras, ducându-se la cursuri pe apucate, neîmpins din urmă de mama naturală, aceasta decedând. Artur era rebel la constrângeri de orice fel. A urmat și doi-trei ani la liceul Național din Iași. Bacalaureatul l-a luat cu mari întârzieri, în 1913, după ce a plecat la Paris (1911-1912), pasă-mi-te pentru studii superioare, unde, totuși, după părerea lui Tudor Vianu, care-l prețuia deosebit de mult, a audiat niscaiva cursuri de filosofie. Îi plăcea eleganța vestimentară, adora florile și femeile. Dacă...
4 poezii, 0 proze
BCBăbăruși Cristian
M-am născut pe data de 08 aprile 1984 într-un mic apartament din București, capitala României. Îmi doresc să scriu și să public o carte, sau măcar o povestioară, care să captiveze pe cât mai mulți dintre voi. Încă îmi dau silința pentru aceasta, chiar dacă mă aflu la început de drum, dar cu ajutorul bunului Dumnezeu cu siguranță voi reuși. Scriu doar când am ceva timp liber, iar asta nu se întâmplă foarte des. Cel mai mult ador să citesc cărți din genul Horror, preferatele mele, dar si ezoterice. Printre autorii mei îndrăgiți se numără John Saul, Anne Rice și Stephen King. Cărți preferate: "Salem's lot" de Stephen King "Mâna dreaptă a Diavolului" de John Saul "Apocalipsa" de Stephen King "Ora Vrajitoarelor" de Anne Rice "Lasher" de Anne Rice "Taltos" de Anne Rice "Seria Cronicile Vampirilor" de Anne Rice Până în prezent, am scris și eu câteva lucrări ca să spun așa. Am încercat și ceva poezie, unde am vazut că nu mă pricep mai de loc, dar... am descoperit că la proză aș avea o mică...
63 poezii, 0 proze
Petcu Nina
Sunt eu..si atat!..Asta as putea spune despre mine, in masura in care nici macar eu nu ma cunosc..Cunosc doar fragmente din mine si din ceea ce eu reprezint...sunt o straina intr-o lume straina..si cu toate astea sunt nepretuita, nu sunt atat de mica intr-o lume atat de marunta din mana divinitatii..sunt usor nebuna si usor introvertita..sunt om si barfesc fara sa vreau, sunt om si gresesc fara a avea neaparata cunostinta de asta, sunt om si mint cand cred ca spun de fapt adevarul si fur (chiar daca numai meserie!)..si plang..si rad...si ma intristez atunci cand ar trebui sa rad de fapt..din pacater sau din fericire,iubesc animalele mai mult decat pe oameni..asta-s eu..iar detaliile nu ar mai conta!
1 poezii, 0 proze
ZZZZ
Cand eram mic, eram foarte naiv; ascultam cu gura cascata povestile celor din jur si credeam tot ce auzeam. Eram convins ca daca intru in dulap si rostesc "itzi-bitzi iesi afara" diavolul va navali in camera mea, cerandu-mi socoteala. Eram convins ca tiganii fura copii si-i baga in sac, de aceea purtam mereu cu mine un briceag numai bun de taiat saci. Visurile imi erau frante de gropi, fara exceptie, drept pentru care am invatat sa mi le controlez. Cand vedeam groapa in care urma sa cad, ma trezeam. Multi ani nu am putut duce nici un vis pana la capat. Apoi am inceput scoala. nu ma intelegeam cu colegii; in pauze stateam intr-un colt si cantam la muzicuta. Suflam in muzicuta aia pana cand simteam ca o sa lesin. Fiind un copil bolnavicios, stateam mult timp prin spitale. De acolo am ramas cu cele mai frumoase amintiri. In spital citeam fara sa ma deranjeze nimeni, mama imi aducea bomboane, toata lumea se purta frumos cu mine si nici macar nu eram nevoit sa-mi fac temele. Daca cineva...
7 poezii, 0 proze
GAGeorge Asztalos
Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...
409 poezii, 0 proze
VIVicente Blasco Ibanez
S-a născut la Valencia, pe 29 ianuarie 1867, adus fiind pe lume de Ramona Ibáñez, soția comerciantului Gaspar Blanco. A urmat cursurile facultății de drept la Universitatea din Valencia. Licența pe care a obtinut-o in 1888 nu i-a folosit la nimic, din simplul motiv că nu a practicat niciodată dreptul. Încă de pe vremea studentiei a fost pasionat de literatura și politica. Si tot in vremea studentiei, daca nu cumva mai devreme (dar în această privință izvoarele sunt sărace în informații) și-a descoperit pasiunea pentru femei. Această ultimă sferă de interes a lui Ibáñez nu ar trebui tratată cu superficialitate, macar din respect pentru energia pe care a consumat-o iubind si scriind despre femei. Din păcate, despre femeile din viața sa nu sunt multe lucruri de povestit aici. Sursele sunt sărace la acest capitol. A fost căsătorit cu Maria Blasco del Cacho, fiica magistratului Rafael Blasco, dar, se-nțelege, aceasta a fost doar un subiect al pasiunii sale, căci numărul real al...
0 poezii, 0 proze
OMOANA MARTIN
Cum aș putea să mă caracterizez? o gândire extraordinar de complexa cu o memorie fugitivă. Sincer? Mă bufnește râsul doar când scriu aceste rânduri,dapăi să mai le și citesc?!! Mă amuză să mă caracterizez singură în nenumărate feluri, să mă auto-analizez,deși iau foc dacă cineva încearcă să mă caracterizeze negativ. Cine ar putea răzbate substraturile conștiinței mele pentru a mă caracteriza într-un mod cât de cât fidel? Sincer, nu cred că e cineva care măcar să se gândească la asta și cu atât mai puțin să se auto-determine să o facă! E ciudat câte moduri și metode de a gândi ascunde subconștientul gândirii umane. Sau firea umană o face în mod conștient? Iată ceva la care merită să mă gândesc, deși în zadar aș face-o, deoarece nu sunt psiholog pentru a mă putea determina să ajung la o concluzie cât de cât corectă și logică. Acum mă întreb: CE SUNT EU? răspusul e cât se poate de simplu, însă mai mult sau mai puțin elucidator: sunt un bob de muștar într-un univers de argint în continuă...
10 poezii, 0 proze
Măcar dacă...
de Dobre Alina Georgiana
Măcar dacă Ai putea purta iubirea cu tine, Măcar dacă dragostea ta Ar putea umple uriașul gol Din inimă. Șoapte înfundate Caută sensul iubirii. S-a anunțat la radio, Cu o voce izbitor de tristă, Că...
spune-mi măcar...
de Ioan Postolache-Doljești
recunosc mă-nvățasem cu tine chiar dacă de chipul tău habar nu aveam ba de multe ori și ideea-ți furam recunosc mă-nvățasem cu tine versul tău agheasmă era pentru mine ochii dimineții cu ea îi...
spun
de Dana Banu
măcar dacă ți-aș fi ținut minte vocea de seară sau cea de dimineață măcar nimic dragul meu nu a rămas pe aici acum dinspre acest aproape târziu las mâna mea albă și rece să-ți scrie despre țări orașe...
Mai ramai un 5...
de Andrei Dumitrescu
Mai ramai un 5 macar daca nu un minut, daca nu o secunda, Daca nu o vreme, atunci un fir de marar, o stafie, o soapta, o umbra... Mai ramai un 5 macar Daca nu un sarut, daca nu o imbratisare rotunda,...
Defapt ce sunt prieteni ?
de speed
Ce mai conteaza daca ma tradezi si tu In urma ta au mai fost destui Nu mai conteaza daca niciodata nu m-ai vazut Sincer nici nu am vrut sa fiu vazut de tine. Un prieten ma va intreba cat este ceasul...
Conștiința păcatului
de carmen popa
Îmi amintesc privirea ta… își întindea brațele spre mine și nu știam exact dacă erau mâinile sau ochii Nu știam nici măcar dacă ești tu sau eu cel care cerea ajutor Te știam de undeva și totuși… nu...
ceva
de Șerbănescu Ana
îmi doresc cu ardoare să se întâmple ceva cu mine ceva cosmic și tragic să stai și să te gândești poate atunci măcar dacă am existat de ce am existat și dacă nu să te gândești cum ar fi fost să fiu...
Vai cît pămînt este acum între noi
de Ileana Mălăncioiu
vai cît pămînt este acum între noi iubite parcă sîntem îngropați la doi poli opuși și nu mai știm nici măcar dacă într-adevăr am mîncat trei zile și trei nopți din aceleași ierburi amețitoare...
când nu ai nici o vină
de Macovei Costel
s-a prăvălit lumea cu susul în jos de ne-au ajuns capetele unde ne erau picioarele dar măcar dacă am avea răbdare să privim cerul, să mai punem întrebări dar nu. noi nu, niciodată... noi nu...
asta nu e iubire
de hose pablo
ardeam într-un pojar și mă ofticam că nu ai venit să mă vezi iar eu ardeam și tu nu ai venit nici măcar să-mi dai un șut în cur așa de mântuială să cred io că ai vrea să mă salvezi nici măcar dacă aș...