"Măștile în tradițiile românilor" – 969 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
CSCostel Stancu
Născut la 02.05.1970, Vînju-Mare, județul Mehedinți. Locuiește în Reșița, județul Caraș-Severin. A publicat volumele de poezie: - Terapia căderii în gol, Editura Hestia, Timișoara, 1995. - Dominic sau despre imitația umbrei, Editura Hestia, Timișoara, 1995. - Măștile solitudinii, Editura Marineasa, Timișoara, 1997. - Golurile din pîine, Editura Marineasa, Timișoara, 1998. - Fluturele cu o singură aripă, Editura Timpul, Reșița, 2000. - Arta imaginației, antologie, Editura Vinea, București, 2001. - Cîntarul de apă, Editura Marineasa, Timișoara, 2002. - Vînătoarea promisă, Editura Marineasa, Timișoara, 2003. - Ieșirea din peșteră, Editura Marineasa, Timișoara, 2005. - Înghițitorul de creioane, Editura Tim, Reșița, 2009. - Evoluți@ umană, epigrame,Editura Tim, Reșița, 2009. În volume colective : - Orașul cu poeți, Editura Timpul, Reșița, 1994. - Casa faunului, Editura Hestia, Timișoara, 1995. - Antologie tabăra Oravița, Editura Mirador, Arad, 2004. - Drumul către Piatra Scrisă, Editura...
464 poezii, 0 proze
GMGheorghe Mădălina
Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...
8 poezii, 0 proze
STSandu Tzigara-Samurcaș
Sandu Tzigara-Samurcaș (1903-1987) a fost un poet și traducător român, fiul Mariei Cantacuzino și al lui Alexandru Tzigara-Samurcaș (profesor universitar de istoria artelor, ctitor al Muzeului de artă și istorie națională, director al Convorbirilor literare). A colaborat, printre altele, la revistele \"Gândirea\" și \"Convorbiri literare\". Opere (listă incompletă?) * Cartea sângelui, f.e., 1946 * Măștile gândului, Editura autorului, 1947 * Răsunete, Editura Minerva, București, 1970 (cuvânt înainte de Edgar Papu) * Oglindiri, Cartea Românească, București, 1972
1 poezii, 0 proze
Măștile în tradițiile românilor
de Mihaela Rascu
În tradiția noastră populară, măștile sunt legate cel mai mult de sărbătorile de iarnă. Confecționate din material textil, hârtie creponată, ciucuri, clopoței, fetru sau blănuri de miel, de oaie sau...
Poeme apocrife - Sorin Olariu
de Eugenia Reiter
Măștile poetului Sorin Olariu: Poeme apocrife - Editura Solaris, Michigan 2010 \"Un univers liric fascinant prin complexitatea emoțiilor și caracterul surprinzător al imaginii ne întâmpină în volumul...
Măștile ridicolului
de Mihai Ologu
\"Noi sîntem cei ofticați pe cei care nu sînt cu noi; suntem cei care vorbesc romgleza cu inevitabile stricăciuni. Noi sîntem cei care nu spuneau eu niciodată Fiindcă n-aveam ce să spunem prin asta....
Despre roluri atipice în arta teatrală
de FLOARE PETROV
Lumea noastră este o scenă teatrală uriașă, în care fiecare om își joacă unul sau mai multe roluri, purtând una sau mai multe măști, sunt într-o continuă competiție, cine să primească mai multe laude...
Mastile oamenilor . Dorul
de razvan rachieriu
Dacă nu ne-am pune măștile în societate, am fi noi înșine, incapabili să mințim, însă cine știe ce poate să aducă sinceritatea nudă.Uneori minciuna ajută.Fără măști ne etalăm gândirea ca o marfă pe...
altar al unui dumnezeu necunoscut I
de Virgil Titarenco
bărbatul de crom respiră prin foc pedepsele fecioarelor biciuite aritmetica răzbunării cînd ura sublimează în iubire fructul e copt pîntecul norilor zămislește început de soroc atunci se face liniște...
Dialog*
de Djamal Mahmoud
tu te naști din moartea sevei din lacrima rădăcinilor te ridici eu mă dezgolesc des în fața ta îmi trec toate chipurile prin ochii tăi veșnic deschiși tu îmi adăpostești măștile în pântec îmi...
TEATRUL DE MASTI
de Elena
Copilariei intirziate nu-i mai ramine decit nostalgia unei lumi pierdute undeva departe, in timp, o lume la care nu mai are acces. Zadarnic ii este dor de jucarii, caci nu le mai poate vedea acum...
La mort de la biche
de carmen mihaela visalon
Balanganindu-se pe liniile de tramvai Omul cu parul de sarma Trimite bezele agentului de circulatie In timp ce petalele ofilite cad Dezvelind sexul lui zgomotos Iarna aceasta nu se vor mai naste...
amurguri triste
de FLOARE PETROV
ca-ntrun elan mistic caut alinare la filozofi cu viziuni sublime întinderi de-nțelesuri ca o mare. nu înțeleg de ce în lume sunt și crime. nu înteleg de ce-s atâtea tragedii nesfârșite dureri, multă...
Acolo
de Simon Salca
Încă mai stau aici ca o fantomă a sufletului tău încercând sa ajung din urmă aerul rarefiat din locurile pe unde ai trecut, zăpada răvășită cu lacrimile-ți de bucurie. încă încerc să beau din paharul...
Descarcerează meridianele timpului fluture orb de iubire
de Maria Elena Chindea
fluture orb târăsc ca pe-un blestem după mine stomacurile îndrăgostiților cabrioleta lor de vise a produs un carambol pe autostrada predestinărilor roțile inegale-s de vină mi se șoptește de la...
Vara Letala
de Vâță - Diénes Andrea
Seara aceea trecu oarecum ca prin acele ceasornicului. Frumusetea ei nu era neaparat ceea ce un barbat si-ar fi dorit: era mai plinuta, avea coapsele implinite, sanii mediii dar rotunzi, ochi, nas,...
praf
de Claudia Minela Petre
Sunt praf R. mă agăț de toate prostiile să pot merge mai departe. e greu să răzbați într-o lume străină. dimineață priveam aleea din fața blocului, femeia de serviciu plutea într-un ritual, condusă...
bird
de marin badea
e cel care învață păsările să vorbească, răbdarea lui e linia electrică a destinului care nu mai are ce să-ți ofere, nici o șansă de a mai cerne lumina prin gene, cum fac fetele tinere, care învață...
Eliberare
de Florploiesteanu
Teama te face mic și ne-nsemnat, de-ai fi tu, cel mai mare om de stat! te împresoară și-ți încinge inima cu-n cerc de fier - metal inferior și nu-ți mai lasă sentimentele să curgă liber; te umple de...
introducere în interiorul pământului
de Daniel Dăian
mi-a înflorit un strop dintr-o prea-prostie cu toate secundele proscrise într-un bâțâit continuat în deplină egalitate cu certitudinea aerului și am reușit să desăvârșesc necuvântul cu un simplu...