Dialog*

Se intampla uneori sa fii coplesit de frumusete si de caldura si sa nu mai poti da glas cuvintelor si curs gandurilor. Sa ramai uimit de tesatura diafana si de ineditul constructiei arhitecturale. Asa si eu in fata acestor cateva versuri care adapostesc atata forta in pendularea interioara si atata lirism. Ca in fata unui Gaudi vroiam sa-ti spun \"Nu inteleg dar e foarte frumos\". Am trecut doar atat si am fost plasata la offtopic. Revin cu felicitari.

iti multumesc de trecere si pentru apreciere.
incantat de vizita

pana la jumatatea poemului aveam impresia ca citesc pasaje din Eclesiastul. Versuri sugestive, un dialog cu celalalt eu aflat in tine. Apoi imaginea se estompeaza brusc, si nu mai stiam de cine vorbesti cand spuneai \" nici nu ți-am dat vreun os
sau vreo bucată mică de carne \" credeam ca-i vorba de un caine, dar apoi m-am dumirit despre cine este vorba
Per total, un poem ca de obicei, plin de simboluri, imbinand viata cu non viata si legand persoana ta de natura, ca intr-o osmoza necesara

Bogdan, bucuros de vizita in prag de sarbatori iti multumesc de citire si pentru apreciere urandu-ti la multi ani si sarbatori fericite.
cu respect