"MĂ!uit" – 21135 rezultate
0.01 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
dan ciustea
ma definesc ceilalti..nu ma recunosc,decat daca ma uit in oglinda..oglinda altora..
1 poezii, 0 proze
Mariana Roman
Cand ma uit la cer, ma gandesc ca de acolo vin; cand ma uit la pasari, ma gandesc la zborul meu de odinioara; cand calc pamantul, ma gandesc ca sunt tot ceea ce este el si voi fi atata vreme cat va fi si el. Aceasta este biografia mea!
12 poezii, 0 proze
Mmedeea
scriu ca sa nu ma uit
2 poezii, 0 proze
SCsophia elisa coreli
A trebuit sa ma apuc de scris ca sa nu uit sa vorbesc...
29 poezii, 0 proze
ZCZamfir Constantin Cosmin
Ma numesc Zamfir Constantin Cosmin,locuiesc in Buzau. Am 20 ani si imi place sa-mi petrec timpul liber jucandu-ma fotbal, pe net, sau uitandu-ma la TV. Materiile mele preferate sunt geografia, biologia si limba romana. Consider, pentru ca un vis sa devina realitate trebuie sa lupti pana la capat indiferent de imprejurimi. Nu asculta de nimeni si fa ce crezi tu ca este mai bine ;)
24 poezii, 0 proze
FSFilip Simona
m-am nascut la Vaslui,intr-un satuc uitat de vremuri.Am locuit pana la maturitate intr-o localitate din judetul Bacau cu un posibil nume de erou din basmele nescrise ale romanilor:Frumuselu.Acum locuiesc in Gheorghieni(asa e caligrafiat in gara) unde lucrez ca profesoara si ma dedic necontrolat indrumarii elevilor de la Liceul Teoretic "Sf. Nicolae".N-am indraznit pana acum sa ies cu gandurile mele pe taraba,dar cred ca nevoia de comunicare m-a impins spre acest gest extrem.Va invit sa ne cunoastem!Eu sunt numai ceea ce vreti sa fiu!
4 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
Sergiu
sunt un om ca toti omii faculta de mate info Cluj cauta-ma pe google dupa nume sunt sergiu netotea nu ma uita rataciri prin lume viata rustica viata boema Otilia familia prietenii dusmanii( in ritm de manele infecte ) si in general cam fara destui bani doar cu speranta
6 poezii, 0 proze
AAAlexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
pintescu adrian
sunt absolvent al liceului grigore tabacaru filiala radauti cu profilul de matematica informatica intensiv.in prezent ma uit cum se plimba furnicile
1 poezii, 0 proze
Mă uit cu teamă-n patul răvășit
de dance ioan
Mă uit cu teamă-n patul răvășit Mă uit cu teamă-n patul răvășit. Dac-am visat și m-am trezit? Dar ești aici și stai tacută, sfârșită de plăcere Cu trupul nud, ce-așteaptă mângâiere. M-aplec spre...
mă sărut în oglindă/ca să nu mă uit
de Zburlea Ariana
noaptea e mai lungă aici, în oraș, ca un tren marfar infinit, și din mers coboară strigoi. ochii mi se prind, ca niște molii încăpățânate, de becuri vechi, pâlpâind haotic. e greu, pentru că doar...
Mă uit in jurul meu acum
de Hogiu Adrian
Mă uit in jurul meu acum Mă uit și văd ce n-am vazut Mă mir de tot ce văd și-aud Și-ncerc să evadez, să scap De aș putea să fac ceva În bine totul aș schimba Dar stau mai bine și mă-ntreb Ce farmec...
Ma-ncearca, uite-asa...
de Adrian Erbiceanu
Mă-ncearcă, uite-așa, un dor de ducă prin albele zăpezi ce mă-nconjor, s-alerg prin ele, unică nălucă, o spumă pe-un tangaj zămislitor; Mă cere, uite-așa, o alternanță, minuterie pusă pe-un cârlig, o...
Ma veti uita!
de raza de luna
Ma veti uita! Ma veti uita cand voi pleca in vesnicie, Ma veti uita, ca si cum n-as fi fost, Veti plange mult o vreme, iar apoi, cine stie? O sa ganditi ca plansul nu isi mai are rost! Privesc cu...
Mă tot trezeam spre-a mă uita
de Alexandr Blok
Mă tot trezeam spre-a mă uita La treptele de la intrare. Dar numai luna arginta Vestibul pustiu și mare. Vești cam demult nu mai primeam, Dar fremăta orașu-n noapte. Mereu eu oaspeți așteptam, Părea...
Mă tot trezeam spre-a mă uita
de Alexandr Blok
Mă tot trezeam spre-a mă uita La treptele de la intrare. Dar numai luna arginta Vestibul pustiu și mare. Vești cam demult nu mai primeam, Dar fremăta orașu-n noapte. Mereu eu oaspeți așteptam, Părea...
Mă uitai pe Olt în jos...
de Camelia Oprița
Foaie verde măr zemos Mă uitai pe Olt în jos, Văzui frunza primenită Şi pe maica necăjită. Plânge, plânge şi suspină Că se simte prea străină Ca frunza de mărăcină, Ca salcia din gărdină. Dar salcia...