"Mâniei" – 7545 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
DADámaso Alonso
Dámaso Alonso y Fernández de las Redondas (n. 3 octombrie 1898, Madrid - d. 25 ianuarie 1990) a fost poet, critic literar și filolog spaniol. Opera 1921: Poeme pure; mici poeme ale orașului ("Poemas puros. Poemillas de la ciudad") 1925: Vântul și versul ("El viento y el verso") 1935: Limba poetică a lui Góngora ("La lengua poética de Góngora") 1944: Fiii mâniei. Jurnal intim ("Hijos de la ira. Diario íntimo") 1944: Eseuri despre poezia spaniolă ("Ensayos sobre poesía española") 1944: Veste obscură ("Oscura noticia") 1950: Poezia spaniolă ("Poesía española") 1955: Om și Dumnezeu ("Hombre y Dios") 1952: Poeți spanioli contemporani ("Poetas españoles contemporaneos")
2 poezii, 0 proze
GRgheorghevici robertt
manierila la minim
1 poezii, 0 proze
BLBratu Ana Larisa
In maniera specifica lui Carl Gustav Jung, consider ca viata mea este o poveste a realizarii de sine a inconstientului. Am trait inca de cand imi aduc aminte de mine insami, o viata interioara cu intrebari autoadresate si cu raspunsuri, de cele mai multe ori neasteptate. Sunt un om care scrie din nevoia de a intelege aceasta lume de procese interioare si de a reusi de a reusi sa le reflecte in exterior. Incerc in mod constant sa-mi inteleg scopul in lume, iar nevoia de a scrie este o parte importanta a acestui scop. Am avut o lunga perioada in care am renuntat la scris, lucru care m-a ajutat sa ma inteleg, dar care m-a si rupt de mine. Acum am revenit la ceea ce unii oameni considera un dar, o sansa, dar si la ceea ce eu traiesc ca pe o nevoie spirituala: a-ti face un scop din a-ti pune in versuri lumea interioara.
37 poezii, 0 proze
STSandu Tzigara-Samurcaș
Sandu Tzigara-Samurcaș (1903-1987) a fost un poet și traducător român, fiul Mariei Cantacuzino și al lui Alexandru Tzigara-Samurcaș (profesor universitar de istoria artelor, ctitor al Muzeului de artă și istorie națională, director al Convorbirilor literare). A colaborat, printre altele, la revistele \"Gândirea\" și \"Convorbiri literare\". Opere (listă incompletă?) * Cartea sângelui, f.e., 1946 * Măștile gândului, Editura autorului, 1947 * Răsunete, Editura Minerva, București, 1970 (cuvânt înainte de Edgar Papu) * Oglindiri, Cartea Românească, București, 1972
1 poezii, 0 proze
GTGeorg Trakl
Poet austriac, născut la 3 februarie 1887 (la exact 5 ani de la nașterea lui James Joyce) în Salzburg, ca fiu al lui Tobias Trakl, comerciant șvab de proveniență bănățeană, și al Mariei Trakl; gimnaziul și liceul la Salzburg, cu două clase repetate; fire hipersensibilă, maladivă, citește mult, fiind impresionat mai cu seamă de Baudelaire și Dostoievski; încă din adolescență vădește înclinații spre alcool și droguri, nutrind și un puternic sentiment de dragoste pentru una dintre surori, Grete; la terminarea școlii intră practicant la o farmacie (1904-1908), în timpul liber complăcându-se într-o boemă obositoare, dar fondând și un club literar, lăsându-se antrenat în escapade nocturne, dar găsind și răgazul de a scrie poezie și teatru; în 1908 se înscrie la Universitatea din Viena unde obține, în 1910, diploma de farmacist; în 1911 îl cunoaște pe Ludwig von Ficker, editorul unei publicații de prestigiu, „Der Brenner”, la Innsbruck, care, intuind valoarea poetului și înțelegându-i...
261 poezii, 0 proze
MCMateiu I. Caragiale
25 martie (12 stil vechi) 1885 Se naște la București Mateiu I. Caragiale, primul fiu, nelegitim, al lui I.L. Caragiale și al Mariei Constantinescu. 7 ianuarie 1889 I.L. Caragiale se căsătorește cu Alexandrina Burelly, aducându-l în noua sa familie și pe Mateiu. 1892 Mateiu devine elev bursier al Colegiului Sf. Gheorghe. 1892-1902 În timpul studiilor la Colegiul Sf. Gheorghe, Mateiu este pasionat de studiul istoriei și al heraldicii. 1901 Trimite de la Sinaia prietenului și colegului său de bancă Nicolae A. Boicescu, viitor genealogist, o scrisoare edificatoare pentru seducția pe care o exercita asupra sa lumea aristocrată. 1904 Când I.L. Caragiale se autoexilează la Berlin, îl aduce și pe Mateiu, pentru a-l determina să studieze dreptul. Viitorul scriitor își petrece însă timpul citind și vizitând locurile pitorești din capitala Germaniei. 1905 La începutul anului, nemulțumit de comportarea lui Mateiu, I.L. Caragiale îl trimite în țară. Mateiu Caragiale intenționa să se înscrie la...
26 poezii, 0 proze
MJMaria Jorj
"Accentul sfâșietor (patetic), de spovedanie absolută, este numitorul comun al etapelor parcurse de lirismul Mariei Jorj, de la cartea de debut, intitulată Exerciții de normalitate (Ed. Dacia 1992), până la volumul de față. Adresată sieși, lui Dumnezeu sau nimănui, mai degrabă decât semenilor, confesiunea neîntreruptă (delimitată, grafic, doar de asteriscuri, ca de stele negre), ce străbate aceste poeme, circumscrie un spațiu psihic al separării, al exilului voluntar, al dezerțiunii." Dan Damaschin Prefață la volumul Iată, mă-ncumet – 2009
2 poezii, 0 proze
GBGheorghe Brăescu
Gheorghe Brăescu (n. 29 ianuarie 1871, Iași - m. 15 martie 1949, București) este un prozator și un comediograf român. Fiul lui Alexandru Brăescu și al Mariei. Este printre puținii militari din România care pe lângă arme s-au ocupat și de literatură. A avut o tinerețe aventuroasă, a fugit de acasă pentru a se înrola în Legiunea franceză, unde a luptat sub contract timp de doi ani. La întoarcere a urmat Academia militară, a ajuns maior și inspector al vieții culturale din armată și a început să scrie literatură. În timpul primului război mondial a luat parte la campania din Transilvania, în 1916, și este rănit și i se amputează brațul drept. Este arestat și închis în lagărele germane din Stralund, Breseen și Neise, apoi este eliberat, revine în țară unde este trecut în rezervă cu gradul de general, în 1918. În volumele sale de schițe și nuvele Vine doamna și domnul general (retras din librării din cauza greșelilor de tipar), Doi vulpoi, Maiorul Boțan, Schițe vesele a surprins cu umor și...
1 poezii, 0 proze
VFVictor Felea
Victor Felea (1923-1993) Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri...
107 poezii, 0 proze
Victor Felea
Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri alese, 1973), Cumpăna...
0 poezii, 0 proze
Mâniei
de Petõfi Sándor
Incepi sa seci, manie, De cataracte plina, Salbatic rau de munte, Ce te-aruncai cu vuiet In negrele prapastii Zvarlind spre ceruri spuma!... Sa pieri vrei pe de-a pururi Din inima-mi, manie? O pasare...
Ziua mâniei
de Marta Petreu
Deschide-ți Doamne ochii și mă privește-n ochi destupă-ți nările - respiră Desfundă-ți Doamne urechile de ceară și-ascultă: îți vorbesc. Îți poruncesc. Îți urlu Îți bat cu pumnii în timpane...
Valurile mâniei mele
de M.P.
Valurile mâniei mele se izbeau mereu de stâncile vicleniei tale. Și certându-ne în mijlocul unei furtuni, suntem în viclenie difunctă. Nimic, nici singurătatea nu mă va putea răpune sub lacrimile...
Fructele mâniei
de Cătălin Al DOAMNEI
am trăit prea mult până la marginile pământului ne-am anulat instinctul de conservare întorcându-ne pe scările de serviciu din lumea morților în spațiul sideral al delfinilor de pe coroana franței am...
Singurătate
de Marius Rădulescu
Bucuria muncii Copiii mâniei Anii morții Soția păstorului Sânge apăsător Memoriile unui pescar Cronică de familie Cărarea pierdută Insula acum Singurătate.
Singurătate
de Marius Rădulescu
Bucuria muncii Copiii mâniei Anii morții Soția păstorului Sângele apăsător Memoria unui pescar Cronica de familie Cărarea pierdută Insula Singurătate acum
degrada-res
de Vasile Munteanu
primind în brațe vlaga mâniei care zace sorbit-am cu privirea femeia pân’ la os din sânii ei de mamă și de fecioară bleagă am întocmit icoane cu lapte de cristos cu mine aș fi stins oricare licărire...
Criză conjugală
de Ioan Postolache-Doljești
legi mâța mâniei de mijloc cu sfoară aspră de gând zâmbești parcă ai ține în dinți un triton mâța pe mine-o arunci și o tragi tihna i se agață în gheară fiara primordială din mine-i trezită din somn...
Monumentul Harap-Alb
de carmen mihaela visalon
http://visalon.wordpress.com/ Câinii mâniei, asmuțiți către mine Mă fugăreau, noaptea târziu, pe coridorul mlăștinos, Străjuit de ziduri uriașe Din care fluturau batiste În locurile unde trebuiau...
Indiferența târziului
de cristi bono
Lacrimi de duzină încrustate- n-aburul mâniei din pahar; frig și ploi și-nțepeniri de spate; mersu-n gol cu pasul selenar… Individ amarnic e destinul; apa mi se scurge odisee, cu durere mă subjugă...