"Lume tristă" – 20502 rezultate
0.01 secundeMeilisearchlumea_inocentei
Călătorie în lumea inocenței
de Anisoara Iordache
stefan lungu (soricescu)
"Viata dincolo de moarte si moartea dincoace de viata" -ROMAN 1995-editura baricada "Tristeti inabusitoare"- POEZIE 1994-editura corida "Am sa fiu candva eu"-ROMAN-1995 editura baricada in pregatire "Crisanta, o lume doar a mea"ROMAN-2007 in pregatire "Propria renastere"ROMAN-2007-2008 in pregatire" VIATA IN DOI"-PIESA DE TEATRU in doua acte-COMEDIE 2007-2008
3 poezii, 0 proze
AFALEX FLOREA
Elev in clsa a10-a,la STIINTELE NATURII. Imi place teatrul si de accea am pus acest motto.Eu cred ca suntem o lume, si existam in acelasi timp dupa si in fata acetei CORTINI.Este trist ca ne rusinam sa aparem asa cum suntem pe scena.Poezia, cred, prin instrumentul esential-eul liric-este cortinarul ce incearca sa traga ...cortina...
7 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...
0 poezii, 0 proze
DCDimache Constantin
Salut numele meu este Dimache Constantin sunt nascut in anul "sperantei" "89 si dupa cum veti vedea in poeziile mele sunt cel mai trist "copil cu barba" pe care il veti cunoaste vreodata. M-am nascut la sat in filipestii de targ sunt mandru ca sunt tzaran(nu sunt tzaranul de care voi credeti ...acei tzarani ii poti gasi si la oras). Am o viata nu tocmai perfecta,am trecut si prin rele si prin bucuri,dar mai mult prin rele,am iubit chiar daca au ramas amintiri si lacrimi ,am fost iubit de anumite fete ce nu le mai poti numi fete(chiar daca substantivul "carpa" este la feminin),am vazut moartea in fatza ochiilor,am vazut si speranta intr-o lume a morti ,am vazut pana si miracole in aceeasi lume. Sunt un tip care ma indragostesc repede,dar imi trece la fel de repede,sunt un baiat care isi cauta iubirea intr-o lume in care aceasta este doar un mit(ceea ce vezi doar in basme si in filme de dragoste)
4 poezii, 0 proze
Avalon
Sunt cum sunt, incerc sa nu ma las dus de val. In viata eu spun ca toate vin la timpul lor. (da, cred ca toti avem un destin prescris) Tristetea ma face sa scriu, poate pentru a ma minti si a imi creea lumea mea. Nu ma intreb de ce pentru ca imi place asa cum e. Nu traiesc intr-o lume a viselor doar incerc sa vad aceasta lume mai buna.
1 poezii, 0 proze
ADAlin Stelian Dobre
00 00 00 Dialog cu Dumnezeu: -EU sunt Inceputul si Sfarsitul. Tu cine esti sau ce esti? -Eu sunt Singur pe Lume,sunt cel fara Inceput si fara Sfarsit. -Cum poti tu, un muritor sa nu ai Sfarsit? -Pentru ca eu sunt numai Suflet.Cand Sufletul se va desparti de trup asemeanea unor pasari carora le-au fost distruse cuiburile,el va colinda prin lume nelinistit,neinteles si trist, isi va gasi o noua casa si inca una si inca una...la nesfarsit. -Tu nu ma iubesti pe Mine? -Ba da te iubesc cum l-am iubit si pe tatal meu. -Tu nu ma iubesti pentru ca nu vei aduce rod pentru mine,tu esti copacul neroditor, esti cel blestemat . -Doamne, si eu am in gradina mea multi pomi neroditori si ii ud in fiecare zi si am grija de ei ca si de cei cu rod. Cand vine primavara si ciresii si visinii neroditori infloresc si totul e un colt de rai, dar din cauza raului din lume ei se scutura iar fericirea ia locul tristetii. -Frumusetea vietii voastre este data de faptul ca moartea va poate lovi in orice clipa. Daca...
9 poezii, 0 proze
IIlinca
Sa vorbesc despre mine. Sa stiu cine sunt. Sa ma scriu. M-am scris de atatea ori. Mereu cu alt chip. Am fost oricine, si am purtat chipul meu. Cu petalele ofilite legate in jurul gatului, si ochii deschisi. Sa vad. Sa stiu ca nu sunt oarba. Sa stiu ca n-am uitat.. Ratacita, ceilalti m-au vazut. M-au inchis intr-o lume, cu geamurile catre strada. Credeau ca prea multa miscare ma va ameti. Credeau ca o sa incep sa-i vad. Sa uit ca ei tin in mana oglinda. Sa uit ca ma vad. Sa uit ca vreau sa le scriu. Sa le spun ca inca ma vad. Sa le spun cat de tristi sunt. Morti. Ei nu-si vad chipul in oglinda lor. Acum sunt doar o ultima fraza, la capatul propriului meu nume. Aceasta este, atat de lung. Sa ma pot ascude toata dincolo de el.
24 poezii, 0 proze
SAStoica Alexandra
Imi place vantul. Imi plac norii care ascund in spatele lor speranta soarelui. Caut sa ma cuibaresc prin munti. Ei sunt casa mea. Nicaieri nu ma simt mai libera ca acolo. Urc pe culmi ca sa pot fi mai departe de realitate. Primul meu „succes literar“ a fost in clasa a V-a, cand am scris compunerea „Frunza”. Era o poveste trista despre trecerea timpului si greutatea cu care ne despartim de trecut, apoi de viata. Bineinteles, pe vremea aceea nu cunosteam complexitatea de care vorbesc acum. Pe atunci eram multumita ca am reusit sa personific o frunza si sa creez o poveste deosebita. Apoi au urmat alte publicari in culegeri de eseuri si reviste ale liceului –am fost eleva a Colegiului National I. L. Caragiale, din Bucuresti – din cadrul unor seminare interdisciplinare. Apoi am scris doar pentru mine. Dar mi-am dat seama ca mi-ar placea ca numele meu sa insemne ceva, pentru ca in lumea asta exista un loc si pentru mine. Imi sunt foarte dragi lucrurile provocatoare. sau imi place sa-mi...
4 poezii, 0 proze
Calota Ion
Prima data am scris poezii pentru ca eram trist si nu ma regaseam in lumea in care traiam ,un personaj aproape halucinogen care nu se acomoda cu "normalitatea" si ritmul vietii celorlalti. Apoi am scris poezii pentru ca m-am indragostit ,brusc si dureros de puternic, si ,suferind cumplit de timiditate, impingeam spre toate zarile mesagerii versurilor pe care le scrisesem in aerul in care tocmai trecuse ireala mea iubita. Mai apoi ,am mai scris poezii . Devenisem dependent . Aerul pe care il respiram il gaseam doar in lumea virtuala a acestor poezii. Si devenisem dependent mai ales de metafora.
1 poezii, 0 proze
Bivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
Lume tristă
de Batranu Costel
Trăiesc într-o lume rea Care mă face să fiu la fel; Când viața e atât de grea Atunci eu mă rog la El. Dumnezeu e Cel care știe De toți să aibă milă; Iar lumea ades ea șie De mine să-i fie silă. Că...
Într-o lume tristă
de Mihail Gabriela
Trăim de azi pe mâine, Cu sufletul umplut De gânduri și speranțe, Tânjind spre absolut. Privim mereu-nainte Și nu vedem nimic, Doar teama ne-nconjoară Cu rânjetu-i josnic. Nu cred că veșnicia Ne...
Ondulația tristă a gândului
de M.P.
Am obosit să tot umblu ca frunza-n vânt, să cadă asupra mea doar spini de trandafir și eu să plâng în amurg, să râd și să plâng... Toate vor trece din amurgul meu în dimineața tinereții mele, toate...
Planeta Albastra
de Irina David
Lume tristă, Teatru fără măști, Lacrimi în batistă E tot ce tu cunoști. Puterea unei vorbe E rană de cuțit, E versul unei strofe, Exprimă-un asfințit. Tu nu-ți pleca urechea La orice vorbă-n vânt,...
Zbor spre vis
de Dragnea Mihai
Motto: “Într-o lume tristă și plină de ingrați, ești ca o rază de soare ce-mi mângâie visul în care m-ai cuprins…” Zbor pe brațele vântului Cu ale mele aripi te-am cuprins Și vreau să te duc departe...
Închis
de Nistor Mircea-Iulian
În jurul meu e-o lume tristă, Și-un nor de praf e împrejur. De ce aș vrea să fiu ca ei Sau să m-ascund. Eu vreau ca floarea să-mi zâmbească Și să alerg desculț, să râd Nu vreau tristețea să...
Fara raspuns
de irina matei
E vis sau relitate... Aceasta lume trista In care ni se pare ca Vesnic vom trai? Nu stim noi niciodata Un adevar. Raspuns Menit sa lumineze A noastre minti in ceata. Si totusi noi speram Ca vom trai...
Nedumerire
de stela
Intrand in universul Agonia, am intalnit in ratacirile mele multa lume trista. ,,De ce?,, i-am intrebat. ,,Pentru ca in lumea noastra domnesc mai multi imparati necrutatori pe nume Editori. Nu i-am...
Suspine
de Hirja Bogdan MArcel
Tăcut,în infinitul mort, te las să pleci de pe frunzele albe spre o lume tristă ce te va ucide, străpungând-ți pieptul, dar neajungând la inima ta la focul ce arde în tine, pe o insulă săracă,secată...