"Limbajul poetic" – 9855 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
DTDaniela Luminita Teleoaca
Volume publicate: Lingvistică: Terminologia religioasă creştină în limba română, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005 (374 p.); Semiotica discursului religios. Probleme de poetică, stilistică şi retorică, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2016 (504 p.); Limbajul bisericesc actual între tradiţie şi modernitate. Literatura didactică şi literatura beletristică, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 2017 (410 p.); Verbele psihologice: similitudini vs divergențe în context romanic. ʽA (se) miraʼ în română, franceză și spaniolă, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti/Bucharest University Press, 2020 (360 p.); Proverbe cu termeni religioși în română și spaniolă, București, Editura Academiei Române, 2025 (778 p.) coautor la Inventar de cuvinte și sensuri noi atestate în mediul online (ICSO), volumul II (coord. Ana-Maria Barbu), București, Editura Academiei Române, 2022 (531 p.); coautor la Istoria lingvisticii româneşti (coord.: Marius Sala, Nicolae...
1665 poezii, 0 proze
VMVincenzo Monti
"...Vincenzo Monti, pe care contemporanii săi l-au socotit drept cel mai ilustru poet al neoclasicismului, e apreciat azi ca un extrem de rafinat și subtil literat, iar opera lui e evaluată în funcție de aportul pe care l-a adus la îmbogățirea limbajului poetic și la crearea unui nou gust, prin felul în care a preluat reînnoind tradiția clasică, prin diversitatea de tonuri, imagini, scheme și formule ale literaturii europene moderne pe care autorul și le-a însușit, transmițându-le unor poeți adevărați, unui Foscolo și chiar și unui Leopardi. Activitatea literară extrem de bogată și variată a lui Monti, care îmbrățișează mai toate genurile literare, de la canțone și sonete până la poeme polemice, politice și encomiastice, fără a neglija nici tratatele teoretice referitoare la limbă, își vădește de la bun început caracteristicile: poezia sa este în mare parte o poezie ocazională, legată de evenimentele vremii (...). Dar observarea atentă, de spectator și nu de părtaș al evenimentelor ce...
1 poezii, 0 proze
GAGuillaume Apollinaire
Guillaume Apollinaire, pseudonimul literar al lui Wilhelm Albert Vladimir Apollinaris de Kostrowitzky, (n. 26 august 1880, Roma - d. 9 noiembrie 1918, Paris) a fost poet, prozator și critic de artă. Mama sa a fost o nobilă poloneză dar identitatea tatălui est incertă. Reprezentant notoriu al avangardei artistice de la începutul secolului XX, reformator al limbajului poetic, precursor al suprarealismului. Se naște la Roma, în 1880, și urmează școala la Monaco, Cannes și Nisa. Publică primele poezii în 1897 sub pseudonimul Guillaume Macabre. Sosește în 1899 la Paris pentru a exercita diverse meserii, de la cea de funcționar bancar la aceea de profesor particular. Împreună cu unul din elevii lui petrece un timp în Renania (Germania). Acolo, pe frumoasa vale a Rinului, se pare că și-a descoperit înzestrarea pentru poezie. Se stabilește definitiv la Paris în 1903, unde își începe colaborările literare în diverse publicații, după ce - încă din 1902 - își vădise talentul de critic de artă în...
135 poezii, 0 proze
MGMarcel Gafton
Marcel Gafton (1925-1987) a fost un poet și traducător român. A absolvit studiile liceale la Brăila și alege Facultatea de Drept a Universității din București pe care, însă, nu reușește s-o finalizeze. Încă din vârsta adolescenței, debutează cu poeme în Revista Fundațiilor Regale, primul său volum va apărea însă abia în 1972. Volumele sale îl impun drept un poet de „accentuat rafinament lingvistic”; Ștefan Augustin Doinaș, crede că Gafton este un mare amator de cuvinte ne-poetice cu ajutorul cărora ilustrează „un orizont de candori și miraje, de străvezimi și plutiri”, orizont moral și senzitiv deopotrivă. Marcel Gafton e „un poet fidel lui însuși, cavaler al unei poezii de interior, care gândește într-o încăpere severă” (Emil Manu) și care se impune prin poeme rafinate până la esențe. Altfel spus, acest novator al limbajului poetic este „o individualitate nu numai în cadrul generației războiului, din care face parte, dar și în cel al generațiilor ulterioare de poeți” (Ion Cristofor)....
4 poezii, 0 proze
SGStefan George
Stefan Anton George (n. 12 iulie 1868, Bingen am Rhein - d. 4 decembrie 1933, Locarno) a fost poet, editor și traducător german, promotor al simbolismului. Opera Stefan George frecventează cercul lui Mallarmé, al prerafaeliților englezi, participă la "Pleiada simboliștilor" și este influențat de Nietzsche. Versurile sale sunt marcate de un ezoteric neoromantic. Evocând miturile și istoria într-un limbaj poetic rafinat, are ca temă pricipală conflictul dintre păgânism și creștinism, dintre spiritul elenistic și cel catolic medieval. Poezie 1890: Imnuri ("Hymnen"); 1891: Pelerinaje ("Pilgerfahrten"); 1892: Elagabalus ("Algabal"); 1895: "Die Bücher der Hirten- und Preisgedichte, der Sagen und Sänge und der Hängenden Gärten" 1897: Anul sufletului ("Das Jahr der Seele"); 1900: Covorul vieții și cântece de vis și moarte ("Der Teppich des Lebens und die Lieder von Traum und Tod"); 1901: Abecedarul ("Die Fibel"); 1903: Zile și fapte ("Tage und Taten"); 1907: "Maximin. Ein Gedenkbuch" 1907: Al...
3 poezii, 0 proze
AMAlessandro Manzoni
Alessandro Francesco Tommaso Manzoni (n. 7 martie 1785, Milano - d. 22 mai 1873, Milano) a fost un poet și scriitor italian asociat cu romantismul. Cea mai cunoscută operă a sa este romanul Logodnicii. A mai scris poeme, imnuri, sonete, ode, idile, tragedii. "...prin abandonarea deliberată a limbajului poetic tradițional, Manzoni ajunge să creeze în lirica sa o limbă simplă, caldă, umană, comunicativă, o limbă care trăiește prin forța imaginilor și a asociațiilor imediate, o limbă nesigură uneori sau chiar stângace, dar pătrunsă constant de vigoarea pe care i-o transferă mesajul uman pe care poetul socotește de datoria lui să-l transmită semenilor săi.” (extras din Antologia poeziei italiene de Eta Boeriu) *** Alessandro Manzoni iniziò negli anni giovanili con composizioni di ispirazione neoclassica. La conversione religiosa determinò una grande svolta nella sua attività letteraria. Tra il 1812 e il 1822 compose gli Inni sacri, cinque composizioni poetiche dedicate alle...
1 poezii, 0 proze
Lucia Eniu
„Rețetă pentru timpul viitor” „Românul s-a născut poet“. Există un adevăr concentrat în această scurtă propoziție, fapt de care m-am convins încă o dată, citind versurile tinerei poete Lucia Eniu. A vorbi despre un nume nou în poezie este mult mai greu decât în cazul „veteranilor“, iar dificultatea este cu atât mai mare cu cât persoana care transpune în versuri crâmpeie din sufletul său este mai puțin cunoscută. Versurile Luciei sunt atât de normale, încât poeta, din modestie, după ce le așternea pe hârtie, le depozita prin toate ungherele sufletului, neîndrăznind să le scoată la lumină. La lumina tiparului, desigur, căci ele au lumina lor. Pentru autoarea acestor bijuterii lirice, totul este simplu și firesc, însă este supus unei analize foarte atente și – mai era cazul să o spun? – tradus în limbaj poetic. Se miră atât de firesc trecerea timpului, care pe mulți îi sperie: Nu știu ce are timpul/ cu mine/ de-mi cere mereu/ să-mi mut gardul/ c-un veac/ mai încolo. (Uimire), iar pentru...
5 poezii, 0 proze
VTVirgil Teodorescu
Virgil Teodorescu (n. 15 iunie 1909, Cobadin, Constanța - d. 24 iunie 1987, București) a fost un poet, prozator, eseist și traducător român, reprezentant al mișcării literare de avangardă. Membru corespondent al Academiei Române. A făcut parte din grupul suprarealist român. S-a înscris în 1928 la Facultatea de Litere și Filozofie din București, pe care . Debutul literar are loc în 1928 în paginile revistei Bilete de papagal, editată de Tudor Arghezi, sub numele de Virgil Rareș. În 1932 editează la Constanța revista de avangardă Liceu, împreună cu Tașcu Gheorghiu și Mircea Pavelescu, iar în anii '40 se alătură celui de-al doilea val suprarealist. Scrie poezii în limba română și în limba franceză, precum și într-un limbaj poetic inventat de el, numit "leopardă". Poezia din primele sale volume face dovada unui suprarealism destul de apropiat de contururile lui originare, lăsând să se întrevadă totodată și influența lui Paul Éluard, din a cărui lirică a tradus după război. În anii 1950 a...
63 poezii, 0 proze
PMPietro Metastasio
Pietro Metastasio (1698-1782) (...) Metastasio nu este un mare poet, dar atât melodramele sale, cât și puținele Canțonete pe care le-a scris (...) poartă amprenta unei anumite sobrietăți expresive, derivată dintr-o severă disciplină clasiciă și dintr-o educație stilistică extrem de rafinată, care conferă limbajului său poetic limpezime, simplitate și grație, cu alte cuvinte atributele majore ale artei sale. (...) (extras din Antologia poeziei italiene de Eta Boeriu, Ed. Albatros, Buc., 1980, p. 268)
1 poezii, 0 proze
SBSherko Bekas
Sherko Bekas s-a născut pe 2 Mai 1940 la Suleimania. În anul 1961, lovit de un mandat de captură ale autorităților din Bagdad pentru activitatea sa poetică se uni ai Persh merga ( partizani kurzi) și deveni vocea rezistenței kurde. În 1970 cu alți autori publică manifestul Observatorul pentru renovarea limbajului literar. Alternă activitatea literară luptei până în 1987 când a fost constrâns să se refugieze în Suedia. A publicat o decină de cărți de poezie, două opere teatrale și un roman în formă poetică. În anul 1988 a primit premiul internațional Tocholsky al clubului scriitorilor suedezi. Întors în Kurdistanul irakian, eliberat în 1992, a devenit Ministrul Culturii Regiunii Autonome a Kurdistanului irakian. Bekas a scris unele dintre liricile cele mai delicate a poeziei kurde contemporane.
3 poezii, 0 proze
Limbajul poetic
de Cezar C. Viziniuck
Pentru a înțelege mai bine limbajul poetic, voi expune pe scurt câteva elemente ale limbajului comun. Limbajul comun care este numit și \"gradul zero\" al limbii, nu este marcat de figuri retorice....
Despre limbajul poetic
de Marin Mihalache
• Într-o lume hipnotizată de progresul spectacular la care a ajuns grație obiectivității științelor abstracte și exacte limbajul poetic este o cale complementară și necesară de cunoaștere a...
Obiectiv și subiectiv în limbajul poetic
de Călin Sămărghițan
Într-o dezbatere ce devenea tot mai aprinsă, Ionela Starparu a adus la un moment dat în discuție o expresie: \"critică obiectivă\", care a stârnit reacția lui Ioan Peia \"ce e obiectiv în lumea...
Poezia lui Nichita Stanescu reinterpretată de Iulia Murariu
de angela furtuna
Poezia lui Nichita Stanescu reinterpretată de Iulia Murariu La Colegiul Național \"Ștefan cel Mare\" din Suceava s-a lansat pe 26 octombrie un studiu excelent semnat de prof. Iulia Morariu: \"...
Mim Etic sau De ce nu trebuie citită cartea Getei Adam
de Vasile Munteanu
Am luat contact cu poezia Getei Adam în martie 2004, când, în pestrițul verbal inevitabil al conglomeratului poetic de pe Agonia, versul ei m-a surprins prin curajul cumințeniei, printr-o efuziune...
Sala de așteptare, sau opțiunea
de Adrian Firica
expresie “unu” Mat bântuie cu grație printr-o sală de așteptare a limbajelor. Nu-i sunt străine tribulațiunile printre abstracții, abstracte și abstrase, destul de incomode sau prea aride pentru a se...
Cunoastere transcendentala
de razvan rachieriu
Să ne-ascultăm tăcerile, cu siguranță vorbesc. Singurătatea își face cuib în plânsul interior, iar zâmbetul senin dezmorțește blazarea și așterne peste melancolii vălul bunei dispoziții. Ochii...
Liviu Ioan Stoiciu: Grădini interioare
de Valeria Manta Taicutu
„Pam-param-pam (adjudu vechi)”, apărut la Editura Muzeul Literaturii Române, este o carte despre spațiul și timpul mitic al copilăriei, cel care favorizează devenirea poetică și dezvoltă o cunoaștere...
Viorica Petrovici: Tăceri de miere
de Valeria Manta Taicutu
„Oglinda fractală” (Editura AXA, 2006) arată, în stilul inconfundabil al Vioricăi Petrovici, ba „locul / ca o tablă de șah unde nebunul învinge / pentru că el și calul au zălogit regina”, ba o „lume...
Stoian G. Bogdan, un poet cu mușchi și har cât încape
de Paul Gorban
Chipurile lui Stoian G. Bogdan, un autor cu mușchi și har cât încape, de profesie jurist, dar blestemat de îngeri să participe la poemele lumii, este dovada că avem, cu adevarat, de a face cu un nou...