Sala de așteptare, sau opțiunea

expresie “unu” Mat bântuie cu grație printr-o sală de așteptare a limbajelor. Nu-i sunt străine tribulațiunile printre abstracții, abstracte și abstrase, destul de incomode sau prea aride pentru a se finaliza cu pășitul unora, mai temători, pe aceste tărâmuri. Tocmai de asta el a lansat o invitație în limbajul poetic. expresie “doi” Mat dă o structură binară construcțiilor/produselor sale mental/sensibile. Poezia lui nu este un colaj, nu este un adaos, o explicație, un strigăt în fața, sau față de un potențial haos, ci este o concreștere și un produs al bătăliei neîndurătoare dintre cele două fețe ale “existentelor”, dar numai al acelora care nu sunt în “forma” ereziei, copiei sau jocurilor futile ale încleștărilor ne-generice. expresie “trei” Mat nu vede și nu simte, prin urmare nu transmite și nu comunică decât dacă accepți că: \"dacă plouă plouă\", nu este o expresie care poate fi rumegată de o știință, de un sistem logic, de o filosofie structuralistă sau de criticile literare emergente. O astfel de expresie, precum, aceea de mai sus, este formula totală de comunicare a lui Mat. Prin urmare el nu folosește, nici nu își bate capul, operatori. Calculele lui țin de lumea transferabilității directe: poftiți cuvinte/imagini. Poftiți existentele. Luați-le ca atare. Marca înregistrată. expresie “patru” Mat nu dă doi bani poetici pe “minus” și pe “plus”, nu dă doi bani pe “alfa” și “omega” unei cunoașteri rezultate din operații intermediate de operatori convenționali. El, el personal, este etern fixat la “zero” de unde începe să te întrebe spre ce parte de neant vrei să primești o viză de intrare/plecare. Tu nu ai dreptul la sala sa de așteptare, ai însă dreptul la sala ta de așteptare, care nu poate să fie decât un CUB. expresie “zero” “să nu luăm bagaje cu noi” și “nu pentru că ar fi inutile, ci pentru că ne împiedică să ajungem la ‘zero’” sunt “expresiile” de capital dobândit de mine prin transfer, în urma trecerii prin sala de așteptare a lui Mat. 22 aprilie 2003