Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

CuRu dy pământ

poetică psihedelică

5 min lectură·
Mediu
“Firică,cel agramat/Mult prea lesne lăudat... \"Eschibiționiste\"?!Îmi vine sa râd...Poate ai vrut să spui\" exhibiționiste\"!E grea limba română,mai ales când folosești caractere minuscule, ilizibile pentru orice om cât de cât normal...q.e.d.!Daca știi ce-i aia,\"poetule! Rudy” Rudy, ... dacă e să-mi dai cu ortografia peste bot, aia pe care te crezi a o stăpâni, apăi, dragule, pune-te de scrie mai întâi tu fără de greșeli. Nu recunosc a aparține „ortografiei românești”: \"Eschibiționiste\"?!Îmi vine sa râd...Poate ai vrut să spui\". Din ce limbă provine “cuvânt/expresia” asta atât de lungă? Dar această expresie scrisă, în chip de titlu – stea din fruntea ta născută! –, care presupun că va fi nevoie să fie și rostită, la o adică!: “Firică,cel agramat/Mult prea lesne lăudat... Rudy dragă, Titlul poeziei mele este o provocare. Nu este prima dată când fac acest lucru și nu sunt singurul care să facă așa ceva. Numai că scopul meu, când folosesc titluri „provocatoare”, nu este acela de a-mi atrage cititori mulți. Ceea ce nu vine să demonstreze că nu îmi doresc să fiu citit, ci că îmi doresc să fiu citit „bine”. Cine poate, oase roade! Prin urmare, Rudy dragă, era suficient să citești prima strofă, „bine”, după care, probabil, ai fi urmat alt curs al demonstrațiilor. Poftim: „îmi priește în gașca intelectualilor în derivă, dar dacă vorbim despre păsări mă bâlbâi. în fața lor la amiază, ornitologia este o carte despre visele lor ce depășesc închipuirea. omenește, am sunat la Crucea Roșie Internațională! frământ, încă, prin buzunare hârtiile cu discursuri, în fond emiteam bilete de intrare la balul mascat al primelor trei vicii. acum repede, pentru cei de față mai am câteva costume la pachet afișe și programe. v-am anunțat! să veniți odihniți căci urmează să visați cu ochii deschiși următoarele: contracepția; secularizarea; înșeuatul cailor.” Vezi tu!, Rudy dragă, nu e bine să te duci: cu musca la arat: Prima parte 1. Mă suspectezi de „lapsus calami”. Animalul ăsta denumește o eroare de scriere și este catalogat la capitolul „acte ratate”, studiate de psihanaliză. Ori eu, precum am spus, și precum se și vede, compun „acte cu premeditare” – scriu poezii, ale căror titluri conțin erori. Din punctul tău de vedere probabil că ești pus în fața unei „orori”. Ei și! E prima? Þi-a cauzat ție ceva rău asta ieșită din capul meu? E în contra principiilor etice? Nu este conformă poeticii? O fi vorba de o licență poetică, dar pentru că e scrisă cu litere mici și de altcineva ... nu e bună! 2. Ascultă aci: „actul ratat” este o eroare neintenționată din seria lapsusurilor, uitărilor sau pierderilor de memorie; ele se substituie unor acte conștiente, intenționate, lăsând să se întrevadă tendințe și aiureli psihice inconștiente, gata să erupă în viața conștientă. Psihanaliza, pe care eu nu o iubesc, dar nu pot să ignor că ea există, acordă și azi un interes deosebit studiului acestor fenomene (dar eu, în poezia mea, nu mă ocup de visele oamenilor, ci de ale păsărilor, pentru că nu se va inventa, în veacul vecilor, o psihanaliză a păsărilor). 3. Apropo!: după cum spune această specie de știință a psihicului uman, am spus psihanaliza, e de presupus, ce spun!, e aproape sigur că suferi de: misoneism. 4. Ceea ce vrea să spună că, domnia ta, Rudy, ai avut o reacție psihologică de refuz și respingere a ceea ce este nou sau implică schimbare atât pe plan cultural, cât și socio-relațional. Este specific indivizilor și psihicului social al societăților primitiv-tradiționaliste și imobiliste și, în general, persoanelor vârstnice, ceea ce mie nu îmi șade în caracter, pentru că nu-mi place, deci nu vreau, și am, și alte gânduri de viitor – cu privire la mine, la grupurile socio-umane ... ș.a.m.d. A doua parte (pentru că există) Rudy, Vreau, să te liniștesc. Uite cum șade treaba cu tine: 1. O tendința psihică refulată are mai tot timpul, conform psihanalizei, un caracter sexual (a, nu!, să nu confunzi cu sexualul-genital; da?, bravo!). Din păcate, instanța refulantă se identifică, însă, cu cenzura morală a individului situată în supraeu. Și atunci ... 2. Însemnează că un cuplu de forțe psihice antagoniste, de obicei, apasă asupra tendințelor morale ale individului – ale tale, bunăoară –, cum ar fi supraeul, idealul eului etc., și pulsiunile sale/tale animale îi/îți cam dă (cuplul de forțe) de furcă. Din cele din urmă fac parte, în general, pulsiunile erotice și agresive. Cât despre mine, află că: „se miră unii că admir gravitația. pentru o exclamație ori un citat oftat, cer preț elitist - homo duplex au mai fost și alții, nu ca mine care joc nesimțit de mono-colorat - “uni”, culoarea untului purta și un burghez precum Kant. despre Hegel se spune că nu era un om, ci doi, fiind născut la Stuttgart nu era omul unității. voiam să vă mint, însă mi-am revenit. preocupări: exclusiv masculine!” Asta am spus-o în strofa a doua. Până aici, consultația nu te costă. Pentru un „zbor” cu mine, mai departe, te costă de te ustură. Mergi sănătos! Mergi în „sănătatea ta”. P.S.: Te anunț, totuși, că unii elefanți au șanse să zboare. P.P.S.: Era să uit: Q.E.D.
033797
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
848
Citire
5 min
Actualizat

Cum sa citezi

Adrian Firica. “CuRu dy pământ.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adrian-firica/jurnal/62199/curu-dy-pamant

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cosmin-dodocCD
Cosmin Dodoc
frumoasa lectie domnule firica. te astepti la un raspuns?

0
@andrei-raduAR
Andrei Radu
Nu stiu, poate gresesc, dar mi se pare ca textul asta merita mai mult sa fie in slujba altei polemici, mau de esenta . E furibund, e ofensiv, e acid, dar ce rost are ? Nu ar fi mai bine sa ne maniem mai putin ? E clar ca acela caruia ii raspunzi nu si-a dat seama de simularea erorii. S-a pripit, a calcat stramb, i-a spus-o si Radu. Oare mai era nevoie de atatea vorbe (si chiar jigniri?). Nu vreau sa ma intelegi gresit, nu reprosez raspunsului tau decat fapul ca nu merita nervii.
0
@adrian-firicaAF
Adrian Firica
Cosmin Dodoc:
Dacă răspunde înseamnă că are simțul răspunderii. Dacă „nu”, este și ăsta un fel de răspuns, deși e mai fragil și ... interpretabil!
Dacă „nu și nu”, atunci e clar că a luat-o pe coclauri: probabil că s-a apucat de caligrafie, caz în care a rătăcit „chestiunea” în altă parte.

Cosmin Ciotlos:
Nu am fost, „o clipă”, nervos, fac parte din categoria apaticilor.
Textul are rost, din punctul meu de vedere, pentru că are un sens corector – până și tu observi că „a călcat strâmb”.
În ceea ce privește pripeala, apăi aici, chiar că merita mai mult decât o corecție, avea nevoie de „tratament”. Nu se poate să dai drumul la gura, aflându-te în treabă, făcând apoi reproșuri, care țin de altceva decât de calitatea textului (omul avea ceva cu mărimea literelor, care probabil că i s-a părut că ține de nanometrie, nu de poezie, încercând să-mi spună că am greșit adresa) și să nu suporți consecințele. M-am șimțit dator să îl conduc prin poezia cu pricina, făcând-o mare cât șura, ca să aibe omul pe unde să se-ncure.
Uite, întreabă, te rog, pe Sanda Deme, dacă nu am ceva dreptate. D’na Deme e de meserie, medic psihiatru, și are și o părere „bună” despre mine, pe care eu am acceptat-o (părerea). Sanda a spus ca sunt: „ ... dincolo de fix”.
„Dincolo de fix”, dar apatic - atunci când scriu sunt ca un copil „de cuminte”.
0