"Limba noastră" – 20541 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
clopote
Enciclipedie despre clopote - Trilogia `Proiectul unei limbi universale`
de Ovidiu Oana
CPCamelian Propinatiu
Debut publicistic cu două poezii, în Viața Românească, nr. 1/1986, și cu o povestire în magazinul SF Helion, Timișoara, iunie 1987. Diverse premii la concursuri de poezie, proză scurtă, anticipație, dramaturgie, roman (Premiul Nemira, 1998, pentru La un colț de cotitură, apărut în 1999 semnat Camelian Propinațiu). (Heteronimul "Camelian Propinațiu" vine din limba latină: propinatio = "invitare la băutură"; în Bucovina și în Galiția, propinatori se numeau țiitorii de crâșme.) Este nepotul preotului Grigore Constantinescu, profesorul de limba noastra cea romana, la Seminarul din Chisinau, al poetului Alexei Mateevici. Se identifică literar cu personajul din imagine, un mazil din Codrii Bâcului. ____________________________________________________ "La un colt de cotitura", Ed. Nemira, 1999 "La un colț de cotitură" (Ed. a doua), Edago, 2006 "Oligopedagogia", Edago, 2006 "Puii păsării de rubin pe urmele poetului Nicolae Labiș", Edago, 2006 Este autorul unui studiu critic de fezabilitate...
61 poezii, 0 proze
NPNikolaus Rudolf Pilly
Președinte al Forumului Democrat al Germanilor din România, organizația locală Călan Autor a nenumărate articole în domeniul tehnic, studii monografice, poezii, proză și cântece. Publică regulat în presa de limbă Germană. Este cunoscut ca fiind printre puținii din țara noastră care cântă la fierăstrău. Cântă la acest "instrument" din 1952 Semnează cărțile: Punerea corectă în funcționare a furnalelor Romanțe noi pe teme vechi cât lumea (vol. I, II, și III) Lieder Strausschen Heinen in Fruhling Zündet an ein Licht Rose Im Schnee Einsamkeit Volume colective: Funcționarea furnalelor cu intensitate de ardere mărită(autori: N. Pilly, I. Stoicoi) Uzina "Victoria" (1970 - 1980) (autori: N Pilly, D Frentoni) Din istoria siderurgiei românești (autori: I. Tripsa, A. Alexandrescu, I. Barbu, O. Hatarescu, Șt. Olteanu, N. Pilly) Nikolaus Rudolf Pilly a reușit să îmbine metalurgia și arta, făcând ferăstrăul să cânte. Deși născut în Călan, Nikolaus Pilly a trăit marea parte a vieții sale în Reșița....
10 poezii, 0 proze
MJMéliusz József
Méliusz József (n.12 ianuarie 1909, Timișoara - d. 1 decembrie 1995, București) a fost un poet, traducător și publicist de limbă maghiară din România, membru corespondent al Academiei Române, din anul 1974. A urmat studii la Timișoara, Cluj, Budapesta, Zürich. Pe când era la Paris, regimul lui Horthy a cerut extrădarea lui. Opera Lirica sa avea tonalități baladești, cu accente expresioniste, (Cât cuprind cu ochii, Arena). Lupii (1931) Moștenirea lui Ben Hepburn (1933) Înainte de furtună (1936) În furtună (1939) Parisul învolburat, speranța noastră Cântec despre anul 1437, Cronică în versuri (1945, iar traducerea în românește, în 1957) (Se evocă vremea răscoalei de la Bobâlna, din anul 1437) Soartă și simbol (1949) Împreună cu lumea (1957) (Cuprinde versuri scrise în perioada 1931 - 1956) Cât cuprind cu ochii (1960) Arena (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor Vânt de Octombrie (1957) (Publicistică) File de jurnal (1962) (Publicistică) Hai să jucăm teatru (1957), (Comedie tradusă și în...
1 poezii, 0 proze
IAIonela-Violeta Anciu
Nascuta pe 4 Septembrie 1991 in Vulcan, judetul Hunedoara,provin dintr-o familie cu un tata inginer si o mama cu o diploma de electrician, insa care nu a profesat vreodata in domeniu. M-am mutat in Focsani la varsta de 8 ani. Sunt absolventa a Colegiului National "Unirea" din Focsani, profil filologie - limbi straine. Incurajata de doamna profesoara de limba si literatura romana, am inceput sa public poezie in revista liceului, "Revista Noastra", debutand in 2009, si continuand sa public la sectiunea "Confirmari" a aceleiasi reviste si in 2010 si 2012. In prezent locuiesc in Bucuresti, fiind studenta in anul II la Facultatea de Stiinte Politice din cadrul Universitatii Bucuresti. Dupa sase ani si jumatate de scris poezie si dupa o evolutie semnificativa, pregatesc publicarea primului meu volum de versuri intitulat "Amprente Urbane".
22 poezii, 0 proze
IRIon Heliade Rădulescu
Ion Heliade-Rădulescu - (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște - d. 27 aprilie 1872, București) a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă. După obiceiul și în spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învață limba greacă , înainte de a învăța să citească românește, din istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, în Moldova). În 1818, el devine elevul lui Gh. Lazăr, căruia îi va urma la conducerea școlii de la "Sf.Sava". Este membru activ al asociaților culturale din epocă: "Societatea Literară" (din 1827), "Societatea Filarmonică" (din 1833), întemeietor al presei din Țara Românească: Curierul Românesc (1829) și Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. În 1846, Heliade propune planul unei "biblioteci universale", menită sa înzestreze cultura noastră cu toate capodoperele literare,...
42 poezii, 0 proze
Alexandru Dimitriu-Păușești
Alexandru Dimitriu-Păușești (n. 24 februarie 1909, Iași, d. 7 noiembrie 1977) este un scriitor, traducător și academician român. El a urmat școala primară și cursurile secundare (Liceul Național) în orașul natal. Apoi, a frecventat cursurile Facultății de Filologie, secția franceză, la Universitatea \"Al.I. Cuza\". După obținerea licenței, a urmat studii de specializare în limba și literatura franceză la Paris. Revenit în țară, a funcționat ca profesor de franceză la diverse licee din Iași, printre care și la Școala Normală \"Vasile Lupu\". După cel de-al Doilea Război Mondial, a profesat în învățămîntul secundar din București (între altele, la Liceul \"Gh. Lazăr\"), iar din 1954, în cadrul Catedrei de literatură franceză de la Facultatea de limbi străine din București, ca lector, apoi conferențiar. În 1970 obține titlul de doctor în filologie la Universitatea București, cu teza Imaginea poetică la René Char. În 1972 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din țara noastră. În 1968 a...
2 poezii, 0 proze
RDRached Elias Daoud
S-a născut în anul 1956, într-un mic sat din nordul Libanului. După izbucnirea războiului civil din țara sa, și-a întrerupt studiile începute la Facultatea americană de Medicină din Beirut, venind în România, unde și-a continuat studiile la Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca. Și-a însușit repede și bine limba română, sporindu-și preocupările poetice începute în Liban. Își scrie poezia direct în limba țării noastre, pe care o consideră a doua sa patrie. Descoperit de revista „Flacăra” în 1979, debutează cu placheta de versuri „Fascinația timpului”, apărută la Iași în Editura „Junimea” (1981). Poeziile sale au fost frecvent publicate în revistele literare, „Steaua”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cronica” și altele. A tradus și a publicat texte reprezentative din poeți și prozatori arabi în română, precum și traduceri din lirica românească în limba arabă și în limba engleză. A mai publicat volumele de poezii „Acest glas tulburător, „Adevăr zic vouă”, „Anamneza tragică” și...
4 poezii, 0 proze
Mitropolitul Dosoftei
MITROPOLITUL DOSOFTEI Alaturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din sec. al XVII-lea se asaza si figura mitropolitului Moldovei, Dosoftei. “Acest Dosofteiu mitropolitul – scrie Ion Neculce – nu era om prost de felul lui; era neam de mazil, prea invatat; multe limbi stia: elineste, latineste, slovineste si alte. Adinc din carti stia; si deplin calugar, si cucernic, si blind, ca un miel; in tara noastra pre aceste vremi nu se afla om ca acesta”. Datele noi care s-au gasit in ultimul timp au permis a se stabili ca eruditul mitropolit al Moldovei se tragea dintr-o familie de negustori din Lvov, Papara, de origine macedoromana. Mitropolitul Dosoftei a lasat o urma adinca in viata religioasa a Moldovei, dindu-i acestei vieti un impuls nou. Prin reinfiintarea tipografiei, prin tiparirea de carti noi, in special de ritualul bisericesc, Dosoftei este continuatorul direct al operei culturale din epoca lui Vasile Lupu. Principala opera...
2 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
intreaga Prefață a lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea \"Sânt pentru ca Este\" Au apărut în vremurile noastre, pe planetă, milioane de cărți și tot atâtea milioane de monumente ale prostiei și orgoliului de-a fi scriitor cu orice preț. Pădurile pământului au fost exterminate cu sălbăticie pentru a se tipări pe lemnul lor disprețul și aroganța unor indivizi care, în fața Creatorului, descalifică specia umană. Nu este prima dată când spun că lemnul plânge de durere când este imprimat cu stupizenia și obscenitatea umană și vibrează fericit atunci când se aplică pe el cerneala tipografică a Înaltului. Cartea lui Harry White de Danciu a bucurat lemnul sacrificat pentru a fi editată, afirm acum, când piața literară e plină de surogate subordonate mentalității de tarabă. E timpul altor cărți, a venit vremea ca “glorioasa literatură” să apună, să întâmpine cu respect o altă ordonare a literelor, cuvintelor, frazelor și sensului acestora. Omenirea trebuie să învețe altă limbă, una universală,...
0 poezii, 0 proze
EDeugenia Duta Dumitrescu
Ginela-Eugenia Duță s-a născut în București, la 17 iunie 1950. În liceu a avuto orientare umanistă (un premiu la o olimpiadă de limba română, preocupări spre artele plastice si istorie),deși a urmat cursurile secției reale și ulterior cele ale Politehnicii, facultatea de Electronică. Debutul literar s-a produs in paginile revistei „Țara visurilor noastre” din Oradea,în 1968, revistă la care a colaborat câțiva ani. A publicat trei broșuri, un volum de poezii, „Vis de tinerețe”, o povestire biblică, „Izgonirea din rai” și, la Editura Fast Editing, o povestire pentru copii, ”O poveste cu fetica Frumușica”. Are în lucru două romane, și un al treilea în curs de publicare la aceeași editură. În paralel cu activitatea de creație proprie, a participat la editarea a patru volume din opera scriitorului, poetului si dascălului Gheorghe Duță-Micloșanu.
9 poezii, 0 proze
Limba noastră
de Alexei Mateevici
Limba noastră-i o comoară În adâncuri înfundată Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Limba noastră-i foc ce arde Într-un neam, ce fără veste S-a trezit din somn de moarte Ca viteazul din...
Limba noastra
de Gheorghe M Merca
Limba noastră s-avdi largu pi iu cântă picurarlii Ș-cârvânarlli primuverli cu furtiili, cu hârarlli. Limba noastră-i neari dulți, liva ți disneardă fadzlli Când\' s-adună și zburăscu pi la mândră...
limba noastră
de Vasile Munteanu
luceferii se zbat în nadă și ouă leda galaxii în limba noastră lutul arde exilul morților de vii noi nu avem eternitate în limba noastră urșii mor și fiindu-i cerul mai aproape se-ncoarne-n stele-un...
Limba noastră
de Gheorghe Ungureanu
Limba e iconostasul Unde iconim eroi, Aducînd, din neguri, glasul Dacilor străbuni spre noi. Dulce limbă între cele Ale globului bătrîn, Ești icoana țării mele Și a neamului prea bun. Căci te-au vrut...
Limba noastră
de neculai lunca
E graiu-n care neamul ni-i născut Și cartea ce-o lăsară voievozii, Ca de Tisa până peste Prut În limba noastră să ne creștem plozii Și s-o rostim sub strașnic legământ Stând la răscrucea vechilor...
Limba noastra
de Ion Nedelescu
Aflaram toti cu drag si-uimire Ca in sedinte la Guvern Se dau lectii de citire La papusile de lemn…!
\"Limba noastră-i o comoară...\"
de Sorin Olariu
Toți bărbații știm de ce Limba noastră-i o comoară, Că-i un fel de \"Planul B\" Prin care salvezi o seară...
Limba noastră o c(omoară)!
de Ionela van Rees-Zota
Cum ați reacționa, stimați cititori, dacă v-ați duce la un restaurant cu fiul sau fiica dumneavoastră pentru a vă potoli foamea, iar la nici doi metri de masa unde stați, s-ar afla doi indivizi,...
Limba noastră încotro?
de Rodean Stefan-Cornel
Spunea o vorbă înțeleaptă Că „Limba noastră-i limbă sfântă”; A fost, dar știți ce mă-nspăimântă? Că va mai fi... la Sfântu-Așteaptă!