Enache Gane

Enache (Enacache) Gane (cca. 1790 — cca. 1850) Câteva dintre manuscrisele sale i-au fost publicate postum de Dimitrie Gane (fratele său) și G.T. Kirileanu. "Călătoria mea la munte" "Visul lui Cupidon" A fost căsătorit cu Zoița Ciurea, cu care a avut 5 copii, Enache, Matei, Epraxia, Olimpiada și Xenia (toate trei călugărițe). Au trăit într-un imens conac la Iași.

1 poezii, 0 proze

Zilot Românul

Zilot Românul (pseudonimul lui Ștefan Ioan Fănuță) (n. ~ 27 decembrie 1787, București - d. 12 noiembrie 1853, București) a fost un jurist, poet și cronicar român. A scris istorii în versuri și în proză ale Țării Românești din timpul lui Constantin Hangerli (1796) până la Răscoala lui Tudor din 1821. Prima parte, intitulată „Domnia lui Constandin vodă Hangerliul” a terminat-o în 1800, la o „copilărească vârstă”. Alte lucrări mai de seamă ale sale au fost o cronică în versuri despre „Anul 1848” și un poem alegoric numit „Dăslușire”. Crezul său ca istoric și l-a exprimat într-o poezie celebră, intitulată chiar „Definiția istoricului”: „ Istoric sunt, n-am frate, N-am rudă, n-am vecin: Stăpân am p-adevărul, Lui cată să mă-nchin! ” Cronicile sale au fost publicate întâi de B. P. Hasdeu (1884), apoi de Gr. Tocilescu (1885 - 1891) și de G. T. Kirileanu (1942). O ediție mai recentă a apărut în 1996 cu studiu introductiv, note, comentarii și indici de Marcel Dumitru Ciucă, cel căruia îi revine...

1 poezii, 0 proze

Karel Krîl

1 poezii, 0 proze

Ivan Andreevici Krîlov

Ivan Andreevici Krîlov (n. 13 februarie 1769, Moscova — d. 21 noiembrie 1844, Sankt Petersburg) este cel mai cunoscut fabulist rus. Fabulele sale ridiculizează racile morale ale epocii, în versuri libere, într-o limbă populară, presărată cu proverbe și zicatori. Cartea înțelepciunii poporului” - acesta e numele pe care N.V.Gogol l-a dat operei lui Krîlov - creatorul fabulei naționale ruse. Consacrând genul alegoric al fabulei cu specific național, Krîlov a adus un suflu nou, democratic, în literatura rusă, care, la sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul celui de al XIX-lea, pășea într-o nouă fază a dezvoltării sale. Pe tărîm literar se dădea o luptă aprigă între tendințele realiste din ce în ce mai puternice și dogmele rigide ale clasicismului. Pe de altă parte, adepții curentului sentimentalist și ai romantismului pasiv, conservator, capitulau în fața noii orientări, aceea a realismului consecvent și integral. I. A. Krîlov a ridicat pe o treaptă nouă aceste tendințe...

2 poezii, 0 proze

Alecu Donici

Poet fabulist basarabean, născut la 19 ianuarie 1806 în apropiere de Orhei. Și-a început în tinerețe cariera militară la liceul de profil din Sankt Petersburg, după care revine la baștină și activează la început în Chișinău, apoi la Iași și Piatra-Neamț. Practică avocatura, dar și scrie mult. Era inspirat de fabulele lui La Fontaine și Krîlov. La 1840 si 1842 editează două cărți de “Fabule” cu opere proprii și traduceri. În cooperare cu Constantin Negruzzi traduce și publică “Satire și alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, traduce poemul lui Pușkin “Țiganii”(1837) și alte creații ale clasicilor literaturii universale. Donici a avut un deosebit spirit de observație, criticând în fabulele sale, pe exemplul unor animale, moravurile proaste în societatea umană. În creația sa sunt populare fabulele: ”Antereul lui Arvinte”, “Musca la arat”, “Racul, Lebada și Știuca” ș.a. A murit la 21 ianuarie 1865 la Iași, în România .

0 poezii, 0 proze