Căutare

Am trei mari iubiri, impreuna ma definesc, si totusi sunt si creator

17 poezii, 0 proze

Petru jipa

Am văzut cerul prin lentila unei iubiri și am văzut soarele. Am văzut cerul prin lentila tristeții și am văzut norii. Am văzut cerul prin lentila ochilor tăi și am descoperit fericirea. Iar acum privesc , la cerul ochilor tăi pentru a descoperi viața .

111 poezii, 0 proze

Monica Mihaela Pop

Un om obișnuit, cu gânduri, trăiri, iubiri, decepții și alte câteva din cele ce ne înalță sau coboară.

372 poezii, 0 proze

George ACHIM

\"Asasin din fotoliu\" - roman \"Cap de drum\" - poeme \"Eminescu sau Cele zece porunci ale Limbii Române\" - poeme \"Botezul urșilor\" - versuri pentru copii \"Chipurile Oltului\" - poeme \"Povestea vorbirii\" - poezii pentru copii \"Hoinar prin doruri\" - poeme \"Cotite\" - fabule \"Întrebări de serviciu\" - poeme \"În grădina lui Ion\" - proză satirică \"Iubiri ratate\" - proză fantastică \"Drumuri\" - poeme \"Halouri\" - poeme \"Singur în oraș\" - poeme \"Trăsnăile lui Gogică\" - poezii pentru copii \"Poeme puțin bronzate\" - poeme \"Biografiile iubirii\" - eseuri \"Aproape de cer\" - poeme

0 poezii, 0 proze

George ACHIM

Asasin din fotoliu - roman Cap de drum - poeme Eminescu sau Cele zece porunci ale Limbii Române - poeme Botezul urșilor - versuri pentru copii Chipurile Oltului - poeme Povestea vorbirii - poezii pentru copii Hoinar prin doruri - poeme Cotite - fabule Întrebări de serviciu - poeme În grădina lui Ion - proză satirică Iubiri ratate - proză fantastică Drumuri - poeme Halouri - poeme Singur în oraș - poeme Trăsnăile lui Gogică - poezii pentru copii Poeme puțin bronzate - poeme Biografiile iubirii - eseuri Aproape de cer - poeme

0 poezii, 0 proze

George Achim

născut 30 mai 1950 Păușești-Otăsău - jud. Vâlcea Asasin din fotoliu - roman Cap de drum - poeme Eminescu sau Cele zece porunci ale Limbii Române - poeme Botezul urșilor - versuri pentru copii Chipurile Oltului - poeme Povestea vorbirii - poezii pentru copii Hoinar prin doruri - poeme Cotite - fabule Întrebări de serviciu - poeme În grădina lui Ion - proză satirică Iubiri ratate - proză fantastică Drumuri - poeme Halouri - poeme Singur în oraș - poeme Trăsnăile lui Gogică - poezii pentru copii Poeme puțin bronzate - poeme Biografiile iubirii - eseuri Aproape de cer - poeme

42 poezii, 0 proze

diaconu ana violeta

adesea ma intreb si io cine sunt si cum bine zicea florin chilian "ce caut io in viata mea?" singurele lucruri de care sunt sigura sunt cele 3 mari iubiri ale mele : desenul, muzica si scrierea!

3 poezii, 0 proze

Timis Adeline Adriana

Imi place sa-mi traiesc viata la maxim!!!merita fiecare clipa chiar daca e frumoasa si plina de impliniri sau trista,posomorata cu vise spulberate...tocmai despre asta sunt poeziile mele,impliniri,neimpliniri,viata si problemele ei,iubiri s.a. Am 16 ani si scriu de la varsta de 7 ani,imi plac animalele muzica desenul tot ce e cuprins de arta si umanism,de asemenea imi plac sporturile foarte mult in special sporturile extreme(motocros.skateboard si bicicleta)cat si fotbalul.Intr-un cuvant sunt o fata plina de energie

6 poezii, 0 proze

Pia Arapu-Pillat

Pia Arapu a fost pseudonimul Piei Pillat Edwards, fiica poetului Ion Pillat și a pictoriței Maria Pillat-Brateș. Născută 18 octombrie 1916, București. Pia a avut un destin presărat de iubiri tulburătoare, descrise în pagini memorabile. În 1934, ea s-a măritat cu aviatorul Ilie Arapu, dar curând, ea a făcut cunoștință cu prietenul acestuia, Mihai Fărcășanu, de care s-a îndrăgostit. În 1936, s-a despărțit de Ilie Arapu pentru a locui împreună cu Mihai, gest dezaprobat de familiile Brătianu și Pillat, care au renegat-o. În 1938, după ce legătura cu Mihai Fărcășanu s-a oficializat prin căsătorie, Pia a fost reprimită în familie. În 1955, i-a intentat divorț lui Mihai Fărcășanu, care o înșelase cu văduva ambasadorului SUA în România, Mott Gunther. Pia s-a recăsătorit ulterior cu medicul englez Antony Edwards, stabilindu-se în Anglia, mai întâi în orașul Birmingham, iar apoi în Wales. Din lungul ei exil în Occident, început în toamna anului 1946, Pia a păstrat o adâncă legătură prin scris...

1 poezii, 0 proze

Iubiri debusolate

de Maria-Gabriela Dobrescu

Toată seara își numărase tristețile. La un moment dat pierduse șirul numărătorii. Nici nu era de mirare. Nu fusese niciodată bună la matematică. Și-a dat seama că trebuie să se adune și să-și facă un...

Exil (I)

de George Pașa

Sunt exilat pe insula durerii. Sunt singur, doar tristețea e cu mine și-n barca șubrezită a tăcerii îmi plimb debusolate, pale rime. Nu-i decât timpul, dezgolindu-și anii și înrobind la caru-i...

Zbor de primăvară

de Ioan Grigoraș

- Aș vrea să știi că te-am visat aseară Pe un peron pustiu, printre bagaje, Mă așteptai să trec peste pasaje, În urmă să lăsăm ultima gară. La difuzor se anunțau mesaje, Mureau iubiri născute într-o...

curând se face apus

de Vali Nițu

dinspre albastru spre iubire despletim fiecare cuvânt și la capătul lui ne zâmbește dragostea așteptată cu credință în sufletele noastre ce-și doreau fericirea pe ultima turnantă a vieții debusolată...

Steaua Nordului Iubirii

de DAN ILIESCU

Prin jarul vieții, merg desculț Am tălpile adânc bătătorite Nu pot dureri să mai pronunț Lacrimi în jar se sting, topite Mă plimb decent, fără grimase Și nu am somn, căci somnul costă Mă duc din...

Copii din ziua de azi

de Brenda Stress

– Nu, nu este lucru simplu, iubito, să iei viața de la început, cum reușește cu atâta naturalețe Soarele mereu copil al aztecilor! – Și poate și etern surâzătoarea, luna, luna plină totonacă,...

Pocainta

de Octavian G. Mustafa

Pocăința Motto: “… era un bărbat, un tânăr bărbat cu un stomac demn, grav.” N. Breban, Bunavestire În jalnica împrejmuire a amintirilor de care se îndoiesc, bărbații trecuți de treizeci de ani,...

Bocitorii

de Stefan Doru Dancus

Prefață (sau motto) Ca să nu exagerez, avem de-a face cu propriile orgolii. Avem de pus la punct propriile serbări care ne – ca pe niște rarissime exemplare – slăvesc. Nu-mai în depărtare se aud...

Falia

de Daniela Luminita Teleoaca

Văzut din interiorul ei, februarie 7 a.m., un an cândva curent, spectacolul a ceea ce se cheamă viață este, cel mult, plictisitor. Obositor. Terifiant. În realitate, fără sens. Interminabil!...