"Infinitul albastru strălucește" – 14938 rezultate
0.05 secundeMeilisearch
DADancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
Georgiano de Basano
nisip pe mare
3 poezii, 0 proze
vilciuc iancu
oradea m-a primit intr-o noapte friguroasa de decmbrie si de atunci nu am indraznit sa plec departe de acest oras minunat.am facut liceul militar in alba iulia unde am petrecut clipe frumoase alaturi de prieteni adevarati.As fi vrut in continuare sa zbor...cine nu ar vrea ,dar academia fortelor aeriene nu a vrut sa-mi ofere aceasta sansa asa ca mi-am urmat a doua pasiune:marea asa ca acum sunt student la academia de marina mircea cel batran.ce-mi va rezerva viitorul...voi vedea.
1 poezii, 0 proze
VNVasilcovschi Nicole
Fiecare pas reprezintă infinitul din mine, iar pașii tăi mă reprezintă cu fiecare petală ruptă de vise...
33 poezii, 0 proze
MMarian
Suflet liber si necomplexat, traind in afara timpului si spatiului, s-a hotarit intr-un moment de nebuie sa traiasca insemnatatea binelui si raului, supunindu-se gravitatiei si legilor timpului, descoperind infinitul din nou prin dragoste.
3 poezii, 0 proze
grecu ioan
Venim singuri pe aceata barca ancorata in marea vietii pe care unii o numesc traiectorie personala sau destin;dar eu ii spun simplu:sansa.Viata mea este o continua cursa spre infinitul posibilitatilor si a ocaziilor.Viata este o loterie a sanselor! M-am nascut nu demult,cu ganduri tinere,dar cu aspiratii mult mai batrane,eruptii vechii isi au inca ecoul in mine,cel caruia ii place filozofia,poate ma intelege.E foarte greu sa faci un rezumat al propiei vietii,cand aceasta e de doar 16 ani,fara sa ai sentimentul ca omiti ceea ce e important,chiar daca spui doar banalitati! Poate ca sunt un introvertit,dar atata timp cat sunt eu pot face orice,chiar imposibilul!!!!!
3 poezii, 0 proze
MRMihaela Rascu
Uneori, am impresia că fluturii se zbat înăuntrul sufletului meu, nerăbdători să iasă pentru a întâlni lumina. Câte unul reușește să își ia zborul către univers. Fiecare carte care se naște din infinitul meu interior, poartă între pagini un vis de fluture.
214 poezii, 0 proze
Feru Emilia
Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...
8 poezii, 0 proze
NANegre Alin
Nascut in Oradea, 8 Februarie 1984. Am absolvit Liceul Teoretic Onisifor Ghibu - Oradea, profilul Engleza - Franceza. In 2007 am absolvit cursrile la zi ale Colegiului Biblic Est European - Oradea, specializarea Teologie - Educatie Crestina. In prezent sunt cursant al Scolii Sanitare Carol Davila, specializarea Asistent Farmaceutic. Metaforic vorbind, imi place sa ma descriu ca fiind un inger inchis intr-o forma de lut.... un inger care este in cautarea identitatii perfecte, pierduta in infinitul metafizic, si care intr-o zi o va regasi, aceasta fiind glorioasa devenire predestinata fiecarei fiinte umane!
1 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
Infinitul albastru strălucește
de Silviu Somesanu
Nu se supune celui în genunchi Cum din trup nu-i lipsește nimic picioarele în asfalt nervii nu tociți prea mult, mușchii elastici în fibră. Dar cine pășește pe drumuri împreună fără să știe unde se...
Infinitul albastru strălucește
de Silviu Somesanu
Nu se supune celui în genunchi Cum din trup nu-i lipsește nimic picioarele în asfalt nervii nu tociți prea mult, mușchii elastici în fibră. Dar cine pășește pe drumuri împreună fără să știe unde se...
Zbor de primăvară
de Oana Izbașa
Întuneric. Teamă. Frig. Cocoon. O rază de soare. Îi e destul. Se agață de ea. O soarbe însetat. Căldură. Un ciripit. Eforturi și chinuri groaznice. Întuneric din nou. Oboseală. Prima înfrângere....
În vis
de Toma Ana-Maria
Luna strălucește pe cerul țesut cu stele, luminând noaptea întunecată. Vântul adie printre ale castanului frunze și teiul miresme edenice spre văzduh înalță. Pe strada pustie, colbul de asfalt...
\"Tacerea infinitului\" tabloul 2
de Ursu Andrei
Un bătrân cu ochii tulburi cu-a lui haină roasă-n coate Iși păzește infinitul atingându-i tot și toate Cu privirea lui atentă, caldă și cuprinzătoare Ce pătrunde în misterul răsăritului de soare....
Cu mână văzătoare împletesc amintirile
de Maria Elena Chindea
nu-mi da raiul afară din tine iubite poartă-mă într-o culoare virgină nectarul din buză să fiu rugăciunii îmblânzesc pentru tine o simfonie celestă râurile morții din palme își vor îngropa talazul în...
Celula din tomberon
de Oana Condurache
Cum de am trăit în penurie tot acest timp? Mi-am construit cutia asta din membrană plasmatică și sunt mult prea îngrămădit. Vreau să mă rog în epiteliu, să-mi lase vibrațiile cale liberă către...
Teatru selenar
de Silvian Costin
Ciudat pietroi Noroc cu soarele că altfel….. Ce ocupație, planton de schimbul 2 și 3, lămpaș de noapte Se mai plimbă și ziua zâmbind anost Zeul Ra o mângâie milostiv șoptindu-i: Tu ești când eu nu...
atât de albastru pe cât poate fi
de Petru Teodor
îmi vinzi sărutul la fiecare distanță un cuplu (unu, doi, trei) deasupra o reclamă la pasta de dinți ea îl strânge sau se joacă atât de fragilă este construită lumea aceasta cu brațul ei în jurul lui...
Culori de curcubeu
de Madalina Ionescu
Roșu e focul din privire, Ce mă aduce mai aproape, Tot roșu este și bujorul, Ce strălucește încă-n noapte. Oranj sunt razele de soare, Ce se apleacă peste mări, Și dau lumină-ncântătoare, În toate...