Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Inevitabila despărțire"2960 rezultate

0.03 secundeMeilisearch
40 rezultate
DG

dar George?

AutorAtelier

Incep si ma termin in aceasi clipa, in aceasi esenta diluata a starilor. Incerc sa inteleg clipa innoirii si inevitabila clipa a deznadejdi. Si totul nu depinde decat de noi. Devenim ce vrem, e raspunderea noastra, indiferent de jocurile subtile ale detinului. Timp este destul, asta conteaza cel mai mult. Am o stare care incepe sa semene cu viata, am niste ganduri care incep sa semene a idei. Cred ca inima incepe sa bata incet, incet sa nu produca proabusiri.

1 poezii, 0 proze

paviliuc alina cristinaPC

paviliuc alina cristina

AutorAtelier

Psiholog, sunt pasionata de filosofie, literatura si arta. Scrisul reprezinta o transpunere si transfigurare a nelinistii interioare. Suferinta este inevitabila, deci necesara, devenind fructuoasa atunci cand chiar in miezul ei vizualizezi constient miscarile sinelui.

2 poezii, 0 proze

calin danCD

calin dan

AutorAtelier

Toti asistam la un inevitabil declin al mintilor plecate in vacanta din emisferele corecte de gandire...si declinul e asa dulce... -eu-

1 poezii, 0 proze

Bogdan GaguBG

Bogdan Gagu

AutorAtelier

Artur Silvestri: "Prin ceea ce se cunoaste dintr-o creatie fara indoiala mai ampla, poezia lui Bogdan Gagu pare a fi ,dincolo de un aer ” deceptionist” izbitor , expresia unui suflet zbuciumat , terorizat de sfarsitul inevitabil ce se evoca pretutindeni cu o staruinta de vremuri apocaliptice. Poet al unei singure teme , el a dat totusi cateva exemple de literatura adevarata precum in memorabila poema ” cum murim”." Daniel Corbu:"Extrem de bogate în idei, afisînd un tragism autentic si un stil original." Iulian APOSTATU:"Bucuria nereținută că în Bogdan Gagu am descoperit un poet. Autentic, temerar, percutant prin idei și imagini, teribilist uneori, pentru că, vorba lui, „mă plimb pe magheru/ mănînc forneti și fumez că sunt baștan între aurolaci/ sunt tare de tot”. Felicitări, Bogdan Gagu! Și o tragere de mînecă la cei 24 ani: atenție la talantul ce vi s-a dat, să nu vă-nghită vedetismul de trecătoare modă!" INONI... "I" - INDESCIFRABIL... ce scriu sunt niste randuri goale care au NIMIC...

338 poezii, 0 proze

Roxana DeacRD

Roxana Deac

AutorAtelier

trecutul - o piesa de teatru, jucata de cateva ori prin turnee, inteleasa sau nu de spectatori, pictata viu sau doar auzita, insa devenita inevitabil amintire acum... razi cu drag. si eu...

6 poezii, 0 proze

Goea Maria DanielaGD

Goea Maria Daniela

AutorAtelier

Primele versuri datează din clasele primare. Consider că dincolo de aprecieri, clasamente sau premieri în domeniu - care sunt inevitabil (cel puțin până la un punct, sau poate tocmai de la un punct încolo) subiective - literatura rămâne, deopotrivă pentru cititori și pentru creatori, una dintre marile bucurii ale vieții. daniela_maria_goea@yahoo.com

562 poezii, 0 proze

Florin OpranFO

Florin Opran

AutorAtelier

DESPRE MINE: Data nașterii: 27 iulie 1984 Resedinta: Bucuresti Profesie: economist Realizări literare: Detalii mai jos. LANSARE DE CARTE: Oamenii trăiesc, adesea, o viață întreagă negându-și vocația, aspirațiile, dorințele… O vreme am fost și eu unul din acei oameni, aspirați de curentul pragmatic al vieții. Însă… poate că era inevitabil să îmi amintesc de acea parte a mea… Navigând prin cotloanele trecutului, am regăsit versuri scrise de mine acum mult timp. Și lăsate acolo, în calculator, să fie uitate. Am decis să adun toate aceste texte într-un volum. Un volum de versuri și proză. Un volum jurnal, ce acoperă aproape 15 ani de trairi personale. Așa că, iată-mă întors pentru o vreme, “part-time” la atitudinea de artist, iata-mă scriind din nou, boem și transfigurat într-o realitate interioară de care uitasem. Scriu din nou versuri, printre toate celelalte proiecte care îmi ocupă timpul prezent. Și făcând asta, mă simt mai complet și mai racordat la...

113 poezii, 0 proze

Gheorghe MădălinaGM

Gheorghe Mădălina

AutorAtelier

Când o vei cunoaște pe ea, s-ar putea să ți se pară scorpie, sau s-ar putea să ți se parâ cea mai dulce fata. Uneori poate să fie atât de rea iar alteori atât de bună… Nu știe nimeni cum, majoritatea doar cred că iși schimbă măstile la fiecare minut. Dar ea nu poartă măști pentru că a învățat că e mai bine fără ele. Nu. Se schimă atât de repede pentru că de fapt ea e mai multe persoane într-una, dar nimeni nu pare să realizeze asta. Mădălina e serioasă, bea cafea și știe că fiecare sfârșit e inevitabil și ca pâna la urmă totul va păli cândva. Ea nu iubește niciodata cu toata inima pentru că știe că intr-un final inima ei va ajunge zdrobită pe podea și va plânge atât de mult.Mădălina nu se atașează niciodata de obiecte sau de locuri pentru că știe că se sparg, se pierd și se uită. E atât de matura încât te izbește cu capul de asfalt doar spunându-ți adevarul.Mădălina nu urlă niciodată. Ea doar se uită la tine fără să spună nimic și atunci poti să știi că i-ai făcut cel mai rău lucru și...

8 poezii, 0 proze

Raul Dorin Vasile ButRB

Raul Dorin Vasile But

AutorAtelier

Părintele Raul Dorin Vasile But s-a născut în localitatea Mireșu-Mare, jud. Maramureș, fiul lui Gheorghe, inginer minier și al Clarei, contabilă, primul din cei doi copii ai familiei. Copilăria și-o petrece în satul Cheud, jud. Sălaj, unde, sub grija bunicilor din partea mamei, experimentează prima întâlnire cu Dumnezeu, în rugăciunile fierbinți rostite șoptit la căpătâiul său de „mămuca”, femeie simplă, dar credincioasă, harnică și bună, cea care îl va și îndruma, mai târziu, spre slujirea Celui Sfânt. La Cheud, de mic, părintele va scrie, „inspirat de o carte de rugăciuni” primele sale versuri, și îi va promite lui Dumnezeu că-i va sluji! Ruperea de acel tărâm minunat al unei copilării fericite, în apropiere de Dumnezeu, se produce inevitabil cu puțin timp înainte de începerea primului an de școală (1985), când, la plecare, copilul Raul avea deja dorința de a împlini chemarea făcută de Dumnezeu și sporită de dragostea bunicilor, aceea de a fi preot. Orașul Baia Sprie devine un nou...

22 poezii, 0 proze

Robert Louis StevensonRS

Robert Louis Stevenson

AutorClasic

13 noiembrie 1850 - 3 decembrie 1894 Robert Louis Stevenson was born to Thomas and Margaret Isabella Balfour Stevenson in Edinburgh on 13 November 1850. From the beginning he was sickly. Through much of his childhood he was attended by his faithful nurse, Alison Cunningham, known as Cummy in the family circle. She told him morbid stories about the Covenanters (the Scots Presbyterian martyrs), read aloud to him Victorian penny-serial novels, Bible stories, and the Psalms, and drilled the catechism into him, all with his parents' approval. Thomas Stevenson was quite a storyteller himself, and his wife doted on their only child, sitting in admiration while her precocious son expounded on religious dogma. Stevenson inevitably reacted to the morbidity of his religious education and to the stiffness of his family's middle-class values, but that rebellion would come only after he entered Edinburgh University.

1 poezii, 0 proze

Inevitabila despărțire

de AdinaLozinschi

Din disperare Am aruncat niște semințe Printre talazuri de smarald. Speram să încolțească ceva din sentimentele adormite... Și-a răsărit, după o vreme Plutind biruitoare Puritatea din sufletul mamei....

PoezieAtelier

Model de vise interpretate

de Filip Ruxandra

Vis 1 Familia a cumparat doua apartamente in Constanta cu toate ca eu nu prea eram de acord. Cand am fost sa le vedem, un individ care se ascundea dupa o usa ne-a furat gentile. Ne-am intors in...

Atelier

noaptea e albă întotdeauna

de Leonard Ancuta

ca o coală de hîrtie pe care o zboară vîntul nimic scris, nimic desenat, o coală goală de hîrtie pe care nu ți-ai așezat nici măcar cafeaua doar ți-ai lăsat gîndurile, ți-ai lăsat și eșecul o...

PoezieAtelier

Scrisoarea Zilei care a venit... prea demult...

de dragos moldovan

Bună dimineața, bătrâne Domn. Spun \"dimineața\" pentru că deasupra înghețatului întuneric în care îmi târăsc existența a licărit, parcă, o sfioasă rază de lumină... Încă nu sunt sigur, dar sper,...

ProzăAtelier

Despărțire

de Irina Lazar

Lucruri care nu se spun, care dor Explodează dintr-o dată, ies la suprafață ca un fel de floare otrăvitoare care ți-a depășit mintea controlul și își face loc prin mâini, prin cap, prin sânge...

Atelier

intre spontaneitate si libertate

de Andrei Badea

Vântul călduț părea încă îndrăgostit de orele acelea de toamnă indecisă, iar frunzele copacilor din grădină își mai șopteau secrete urgente în ora târzie a nopții. Nimic nu părea să indice apropierea...

EseuAtelier

Din alt capăt

de Valerian Ciobanu

Omul invizibil pentru toată lumea, nu însă și pentru mine și Letiția a spus: - Între voi doi până la iarnă va apărea o fisură. O ceartă, mai bine zis. Una, care treptat se va transforma încet într-o...

Atelier

Procesul politic \"Biserica Neagră\"

de Gabi Schuster-Cărărușă

Casa părintească așezată sub Tîmpa, în marginea de sus a Brașovului, contrar celor mai rele așteptări ale mele, era încă locuită de mama și frații mei. Cînd am sunat la ușă, mi-a deschis mama. M-a...

Atelier

Mihaela Malea Stroe: Tripticul cu îngeri și alte taine

de Valeria Manta Taicutu

Refuzând ordonarea “contabilă” a cuvintelor, Mihaela Malea Stroe se dedă unei “risipe” în care se recunoaște ecoul blagian: un preaplin ce se cuvine revărsat peste lume, o explozie imprevizibilă și...

ArticolAtelier

Proxima - Partea întâi: „O misiune specială”

de Cornelia Georgescu

*77. Pentru ultima oară cu Magda. Geograful ghinionist. Iulian şi Diana coborâră treptele navei albastre. Afară, seară călduroasă de vară; soarele încă strălucea pe cerul senin, iar vântul, potolit,...

ProzăAtelier