"I-o nebunie toamna asta" – 21116 rezultate
0.02 secundeMeilisearchBebeisme-şi-şosete
Bebeismul este definit ca lingușeală și gângureală
de sophie polansky
opinii_articole_interviuri
Opinii, articole ?i interviuri
de Adina Ungur
Demostene Andronescu
Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...
0 poezii, 0 proze
I.O. Suceveanu
I.O. Suceveanu, pe numele său adevărat Ion Olaru (n. 12 februarie 1905, satul Baineț, județul Suceava - d. 30 septembrie 1960, Sibiu) a fost un poet român. Biografie I.O. Suceveanu s-a născut la data de 12 februarie 1905, în satul Baineț (aflat astăzi în județul Suceava), din părinții Onofrei și Marina Olaru și a primit la naștere numele de Ion. A absolvit cursurile Școlii Tehnice Aeronautice (1921-1925), după care a predat ca profesor la Școala de meserii din satul Racovița (județul Olt). A lucrat ca maistru militar și telegrafist până în anul 1945, când a fost trecut în rezervă. Este angajat, apoi, ca tehnician la Întreprinderea Regională de Electricitate Sibiu. A încetat din viață la data de 30 septembrie 1960, în orașul Sibiu. Ion Olaru s-a remarcat ca poet, scriind sub pseudonimul I.O. Suceveanu. A debutat în revista "Ramuri" din Mediaș în anul 1933. De-a lungul vremii, a colaborat la diverse publicații literare și a editat revista "Darul" (1935-1936). În anul 1942 a primit...
1 poezii, 0 proze
Balas Ioana
1 poezii, 0 proze
voiculescu daniela
Daniela Voiculescu s-a născut pe 27 octombrie 1969, în Pitești. Revista „Argeș” a primit-o cu brațele deschise, publicându-i o serie de poeme și articole (9 septembrie 1989). Poeta a fost apreciată din adolescență de membrii Cenaclului literar „Liviu Rebreanu”. Talentul i-a fost răsplătit prin „Premiul Special al Palatului Culturii din Pitești”, pentru participarea la concursul interjudețean de poezie „Argeșule, plai de dor” (11 septembrie 1988). Colaborări: „Argeș”, „Curierul zilei”, „Top”, „Societatea argeșeană” (2005-2006, având rubrică zilnică și săptămânală de astrologie, sub pseudonimul Selena – a publicat peste 450 de articole), „Viitorul”, „Jurnalul de Argeș”, „Observator”, Suplimentul literar „Săgetătorul”, „Criterii literare”, „Destine Literare”, revistă ce apare sub sigla Asociației Canadiene a Scriitorilor Români, „Argeșeanul”, „Cafeneaua literară”, „Pietrele Doamnei”, revistă editată de Fundația „Petre Ionescu-Mușcel”, Domnești-Argeș etc. Cărți: „Anahata” (Vasicos Media,...
247 poezii, 0 proze
Ahmet Kutsi Tecer
Ahmet Kutsi Tecer (d. 4 Eylül 1901 Kudüs - ö. 23 Temmuz 1967 İstanbul) Türk șair ve tiyatro oyun yazarı. Babası Abdurahman bey aslen Erzincan Kemaliye'nin (Eğin) yakın bir köyü olan Apçağa'lıdır. Sıbyan mektepleri ile medreselerde eğitim almıștır. Telgrafçılık öğrenmek amacıyla Tarsus'a gitmiș, akabinde İstanbul'da Telgraf Nezareti Mektebi'nde okumuștur. Karamürsel, Yalova, İzmir, Geyve,Bolu gibi yerlerde görev almıștır. Bolu'dayken baba, Hatice Hanım ile evlenir. Babanın ilk çocuğu Firuze (1884) doğar. Ondan altı yıl sonra Mustafa Besim (1890) ismini verdiği oğlu dünyaya gelir. Abdurahman Bey, 1895 tarihinde Beyrut'a bağlı Kudüs Duyun-ı Umumiyesi müdürü olur. Ahmet Kutsi Tecer (1901) bu șehirde dünyaya gelir. Aile oradan Kırıklareli'ne geçmiștir. Babanın bu tarihten ölümüne kadar hayatı hakkında pek bilgi...
1 poezii, 0 proze
Ligia Pârvulescu
Motor: sunt tinerr duamnă am / puță de om serios / îmi place veșnicia de la buric în jos (G. Azstalos) Texte publicate în revistele: Oglinda Literară 2007 Arcada 2008 24:ORE 2010 EgoPHobia 2011 Feed-Back 2011 Litere 2011 Familia 2011 Negru pe Alb 2014 Din întâmplare, ca orice se întâmplă :) ...iar din 2009 m-am întâmplat mai rar pe-aici. Când am început să-mi revin, m-am temut că-mi voi pierde integritatea mintală. Îmi amintesc că mama voia să-mi citească dintr-o carte pe care i-o cerusem eu, "Dincolo de planeta tăcerii", de C.S. Lewis, dar timp de două-trei nopți n-am lăsat-o să-mi citească. Până la urmă am acceptat și, după ce am ascultat-o ceva mai mult de o pagină, am izbucnit în plâns. Mama m-a întrebat de ce plâng. Fiindcă înțeleg, i-am zis. Apoi m-am întrebat dacă voi mai putea să scriu vreodată. (J.L. Borges) Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al timpurilor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu...
213 poezii, 0 proze
Constantin Argintaru
Constantin Argintaru (n. 14 august 1894, Plenița, Dolj - d. 23 mai 1936, Cluj) a fost un poet român. Face clasele primare în comuna natală; Școala Normală la Craiova. Participă ca ofițer la primul război mondial, rămănând invalid în urma luptelor de la Mărășești. Cavaler al ordinului militar Mihai Viteazu. Debutează editorial în 1926, cu broșura "Monumentul durerii". Director al revistei "Hyperion" (1932-1935) și al editurii cu același nume din Cluj. A mai colaborat la Abecedar, Luceafărul literar și critic, etc. Lirica sa are elemente de tradiționalism, postsimbolism și expresionism. Este menționat în "Istoria literaturii române..." a lui G. Călinescu la capitolul poeților dialectali (alături de I.O. Suceveanu și V. Copilu-Cheatră). Opere * Monumentul durerii, 1926 * Agonia soarelui, 1930 (care a mai fost reeditată de două ori în timpul vieții) * Vin țiganii, 1934 * Viața pietrelor, Editura Hyperion, Cluj, 1935 * Setea norilor, 1935
1 poezii, 0 proze
Alessandro Manzoni
Alessandro Francesco Tommaso Manzoni (n. 7 martie 1785, Milano - d. 22 mai 1873, Milano) a fost un poet și scriitor italian asociat cu romantismul. Cea mai cunoscută operă a sa este romanul Logodnicii. A mai scris poeme, imnuri, sonete, ode, idile, tragedii. "...prin abandonarea deliberată a limbajului poetic tradițional, Manzoni ajunge să creeze în lirica sa o limbă simplă, caldă, umană, comunicativă, o limbă care trăiește prin forța imaginilor și a asociațiilor imediate, o limbă nesigură uneori sau chiar stângace, dar pătrunsă constant de vigoarea pe care i-o transferă mesajul uman pe care poetul socotește de datoria lui să-l transmită semenilor săi.” (extras din Antologia poeziei italiene de Eta Boeriu) *** Alessandro Manzoni iniziò negli anni giovanili con composizioni di ispirazione neoclassica. La conversione religiosa determinò una grande svolta nella sua attività letteraria. Tra il 1812 e il 1822 compose gli Inni sacri, cinque composizioni poetiche dedicate alle...
1 poezii, 0 proze
Ene Stefan
Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...
7 poezii, 0 proze
Elena Schipor
Lumea-i doar o piatra in care eu am reusit sa prind radacini. "..Singuratatea era cenusie si apasatoare.Sufletul tremura, o falfaire de eter in nemarginire. Timpul alerga alaturi, apa tulbure in care se ineaca toate schimbarile..."("Adam si Eva", Liviu Rebreanu) "Cand dreptatea e indoielnica, eu plec cumpana de partea milei"("Don Quijote", Cervantes) "...Suflete inflorite ieri si vestejite astazi, asemeni florilor cazute in strada, pe care la manjesc toate noroaiele, asteptand sa le zdrobeasca o roata."("Mizerabilii", Victor Hugo) "Acta non verba", "Ad augusta per angusta", "A l'oeuvre on connait l'artisan"(La Fontaine), "Dubito ergo cogito.Cogito ergo sum"(Rene Descartes), "Carpe diem"(Horatiu), "A qui bon tant d'amis? Un seul suffit quand il nous aime."(Florian), "Amicus Plato sed magis amica veritas"(Ammonius Saccas). "Vointa n-a fost de ajutor niciodata si nimanui: din tot ce facem, cel mai discutabil e lucrul la care am tinut mai mult, cel pentru care ne-am impus cele mai multe...
50 poezii, 0 proze
I-o nebunie toamna asta
de Catalina Stanescu
Cad frunzele zdrelite pe trotuare Și visele mor albe lângă noi...o umbră,un copac o amânare și dragostea cu radical din doi Atâta geometrie și tristețe,o linie,un cerc sau un pătrat Un tu,un eu și...
Dublin
de Parfenie Iliieas
Îmi plăceai... Îmi plăceai atât de mult... Îmi plăceai... îmi plăceai atât de mult. I-o plină nebunie. Căci florile s-au perdut. Iar inima. Nu dorește să știe. Îmi plăceai... Îmi plăceai atât de...
Înnebunesc nebunii
de Manolescu Gorun
În toamna asta înnebunesc nebunii e-o nebunie calmă temperată pe strada mea cu un cuțit în suflet moare o babă (poate sicofantă? căci clevetește încă-n rugăciune…) imaginea cuțitului în suflet...
ostatecul meu personal
de slavu diana
am întrebat urma ta inteligentă cândva azi sugrumată ca o cravată prea verde de gândul prea bun sfatul bietului stilist ce-i timpul pierdut n-are nici o șansă de mult m-a durut mi-am lăsat cearcăne...
despre tine, ce sa spun...
de George Cornel
Despre tine ce sa spun? Ca esti o mica elvetie a tuturor si a nimanui in care mi-ar placea sa calatoresc fara acte, pe jos, in frigul iernii. Sa fiu un seic din opec si sa-mi depun la bancile tale...
Noapte de toamna
de Nistor C Codrut
Frunze triste peste mine cad, Prin noapte,albe,fantome ard. Frigul inert cade rapus- Astept,oare,ceva de sus? Viata mi-e o blasfemie. Poate-i doar o nebunie? In mine cade-un univers. Inseamna asta...
Femeia labrador
de Carmen Sorescu
am pe ochi o membrană în plus este o anomalie de la naștere când mă scufund îi pot ține deschiși văd prin tine toate femeile care s-au sinucis fără nicio șansă de coastele tăioase sunt femeia cu ochi...
Licitația
de ALEXANDRU OLTEAN
La Roma, miez de vară Urmează un festin… Aici seară de seară, Se licitează vin Căci vinul cum se știe E bun pentru femei Când îl servesc bărbații Și sigur nu doar ei! Francezul este primul: - De...
