Mitrofan (parintele Mitrofan)

SCURTA LAMURIRE PENTRU CITITORI Textele care urmeaza sunt estrase din lucrarea Parintelui Mitrofan (calugar rus din secolul trecut), Viata repausatilor nostri si viata noastra dupa moarte (talmacita in romaneste de Mitropolitul Iosif Gheorghian). Parintele Dumitru Staniloae scria despre ea: \"Cartea aceasta este socotita de mare folos credinciosilor si Bisericii intregi, pentru intretinerea legaturii dintre cei in viata si cei plecati dintre ei [...]. Intr-o epoca in care gandul la moarte, sub influienta mentalitatii occidentale, este constant reprimat in favoarea unei atentii acordate exclusiv vietii pamantesti, cartea de fata reprezinta o indrumare nepretuita pentru sustinerea in inimile crestinilor ortodocsi a perspectivei pe care ne-a daruit-o Revelatia.\" (din prefata volumului 1 al editiei integrale, aparut in 1993 la Editura \"Anastasia\"). Fie ca Dumnezeu sa ne pomeneasca intru imparatia Lui, cu toti cei pe care-i purtam in ganduri si in inimi, vii sau mutati de la noi.

1 poezii, 0 proze

Mario Luzi

Mario Luzi è nato il 20 ottobre 1914 a Firenze. Docente di letteratura francese all'Università di Firenze. Il 14 ottobre 2004 è stato nominato senatore a vita dal presidente della Repubblica Italiana (Ciampi). E' morto a Firenze il 28 febbraio 2005. Ha esordito come poeta nel 1935 con la prima raccolta La barca, cui fece seguito Avvento notturno (1940), testo esemplare dell'ermetismo fiorentino. La sua produzione poetica successiva fu foltissima, a scandire le tappe di un itinerario poetico tra i più ricchi e coerenti del XX secolo italiano: Un brindisi (1946), Quaderno gotico (1947), Primizie del deserto (1952), Onore del vero (1957), Il giusto della vita (1960) comprendente tutte le poesie composte fino a quell'anno, Nel magma (1963), Dal fondo delle campagne (1965), Su fondamenti invisibili (1971), Al fuoco della controversia (1978), Per il battesimo dei nostri frammenti (1985), Frasi e incisi di un canto salutare (1990), Viaggio terrestre e celeste di Simone Martini (1994). Tema...

11 poezii, 0 proze

Sfântul Ioan Gură de Aur

Cel întru Sfinți Părintele nostru Ioan Gură de Aur (347-407), Arhiepiscop al Constantinopolului a fost un cunoscut episcop și predicator din secolele IV-V, în Siria și Constantinopol. Este binecunoscut pentru elocvența cuvântărilor sale publice și pentru denunțarea abuzurilor de autoritate din Biserică și din Imperiul Roman din acea vreme. Avea o mare aplecare spre asceză. După trecerea sa la Domnul, a fost numit Chrysostomos, din grecescul chrysostomos, care se traduce prin Gură de Aur. Biserica Ortodoxă îl cinstește ca sfânt (cu pomenirea la 13 noiembrie) și l-a rânduit între Sfinții Trei Ierarhi (pomeniți pe 30 ianuarie), alături de Sfântul Vasile cel Mare și cu Sfântul Grigorie Teologul. Este recunoscut și de Biserica Romano-Catolică, care îl cinstește ca Sfânt și Doctor al Bisericii, precum și de Biserica Anglicană, ambele făcându-i pomenirea la 13 septembrie. O parte din sfintele sale Moaște au fost furate de cruciați în 1204 (amintirea acestui eveniment se face la 27 ianuarie)...

5 poezii, 0 proze

I. M. Rascu

10 poezii, 0 proze

I. Heliade Radulescu

0 poezii, 0 proze

I.O. Suceveanu

I.O. Suceveanu, pe numele său adevărat Ion Olaru (n. 12 februarie 1905, satul Baineț, județul Suceava - d. 30 septembrie 1960, Sibiu) a fost un poet român. Biografie I.O. Suceveanu s-a născut la data de 12 februarie 1905, în satul Baineț (aflat astăzi în județul Suceava), din părinții Onofrei și Marina Olaru și a primit la naștere numele de Ion. A absolvit cursurile Școlii Tehnice Aeronautice (1921-1925), după care a predat ca profesor la Școala de meserii din satul Racovița (județul Olt). A lucrat ca maistru militar și telegrafist până în anul 1945, când a fost trecut în rezervă. Este angajat, apoi, ca tehnician la Întreprinderea Regională de Electricitate Sibiu. A încetat din viață la data de 30 septembrie 1960, în orașul Sibiu. Ion Olaru s-a remarcat ca poet, scriind sub pseudonimul I.O. Suceveanu. A debutat în revista "Ramuri" din Mediaș în anul 1933. De-a lungul vremii, a colaborat la diverse publicații literare și a editat revista "Darul" (1935-1936). În anul 1942 a primit...

1 poezii, 0 proze